Universitatea de la „Socola”

Mihai are 26 de ani, este din Iasi, si a obtinut cu brio diploma de inginer. In ciuda diplomei, si a faptului ca este un tinar foarte inteligent, a lucrat aproape un an ca taximetrist. Nu a reusit sa-si gaseasca alt loc de munca. Dupa sase luni, pentru prima data in viata lui, au aparut insomniile. La inceput, au fost puse pe seama meseriei. Dar, cind au aparut si starile depresive, parintii sai au inceput sa-si faca griji. Nu mai minca, nu iesea din casa decit ca sa-si faca orele de taximetrie. Era tot timpul trist, se plingea mereu ca traieste degeaba si ca nu are nici un viitor. „Ce folos ca am invatat atit, daca toata viata voi fi sofer de taxi”, spunea mereu. In cele din urma, intr-o zi, a ajuns la spital dupa ce, intr-o noapte, a fost la un pas de a-si taia venele. Aceasta avea sa fie prima sa vizita la Socola. A vorbit cu medicii, a constientizat situatia si a plecat convins ca va fi ultima sa vizita aici. Se inselase amarnic, insa. Acum, aproape ca s-a mutat aici. In aceeasi situatie sint sute de ieseni. Absolventi de facultate, cu sau fara noroc in viata, s-au mutat la Socola definitiv sau sint clienti permanenti. De altfel, intelectualii sint categoria cea mai numeroasa de la Socola. Aici, zilnic vin in medie 80 de pacienti cu probleme psihice.
O alternativa la nebunie: patima alcoolului
Stresul, o leafa prea mica, frustrarile legate de viata personala sau nerealizarile din plan profesional duc la tulburari nevrotice sau alcoolism in rindul intelectualilor, oamenii cu facultate reprezentind mai bine de o treime din pacientii Spitalului „Socola”. De altfel, medicii de aici spun deschis ca excesul de inteligenta nu este intotdeauna bun, si ca schizofrenia este o boala pe care n-o s-o intilnim la cei saraci cu duhul, ci dimpotriva. „Frustrarile si stresul cotidian sint stari care creeaza probleme in general intelectualilor. Spre deosebire de oamenii simpli, intelectualii, sau, altfel spus, oamenii cu un anumit grad de educatie, traiesc frecvent stari de suprasolicitare pe care le constientizeaza intr-o anumita masura. Si la un moment dat cedeaza psihic. Astfel se face ca artisti, filozofi, profesori, medici, ingineri sau oameni de afaceri poposesc des la Socola, pentru scurte cure de reabilitare sau dezalcoolizare”, explica prof. dr. Petru Boisteanu, directorul Spitalului de Psihiatrie „Socola” Iasi.
Stresul cotidian ii macina mai eficient pe oamenii cu studii
„Boala psihica este in general apanajul oamenilor inteligenti” explica prof. dr. Vaile Boisteanu procentul destul de ridicat al intelectualilor care ajung la Spitalul „Socola” cu diferite afectiuni psihice: depresii, astenii, insomnii, alcoolism, schizofrenie. 35% din cei 1. 000 de pacineti care sint tratati lunar la „Socola” au studii superioare. Asta nu inseamna insa ca oamenii cu un grad mai mic de educatie nu ajung la psihiatru. Bolile psihice apar la toate categoriile populatiei, indiferent de gradul de educatie sau cultura. Insa, spre deosebire de oamenii din celelalte paturi care cedeaza la evenimente deosebite, intelectualii, sau cei cu o anumita educatie, trebuie sa lupte cu un dusman invizibil: stresul marunt de zi cu zi. „De exemplu, un om de la tara poate fi puternic afectat de un eveniment deosebit: vede un urs si traieste o spaima foarte puternica sau face un atac de panica. Pe cind un intelectual trebuie sa lupte cu stresul marunt, al fiecarei zile. Sint lucruri ce nu par avea o foarte mare greutate: cum ar fi grijile de la serviciu, certurile marunte din familie, un plan de afaceri bine intocmit. Dar aceste griji marunte lucreaza inconstient, se impregneaza in timp. Este ca si picatura chineazeasca, si la un moment dat paharul revarsa. Si asa apar depresiile, insomniile, atacurile de panica, etc”, spune dr. Virginia Marinescu, din cadrul Spitalului „Socola” Iasi.
Depresiile sint raritati in state sarace
In timp ce oamenii simpli cedeaza psihic atunci cind nu mai un serviciu care sa le asigure traiul de zi cu zi, sau atunci cind traiesc un eveniment deosebit cu o incarcatura negativa, intelectualii cedeaza in fata altor probleme: fie sint nemultumiti de slujba pe care o au, fie de performantele lor profesionale, fie de viata de familie. Astfel, nici nu e de mirare, spun specialistii, ca la populatiile primitive afectiunile psihice sint foarte rar intilnite. In tarile de pe glob slab dezvoltate, unde principala preocupare a oamenilor este sa-si asigure hrana zilnica, si foarte rar studiul sau educatia, nu intilnim oameni cu depresii, astenii sau insomnii. Astfel de boli, insa, sint foarte des intilnite in tarile nordice ale Europei si in Statele Unite. „Personalitatea umana are mai multe componente, una dintre ele fiind cea afectiva. Cu cit se rafineaza mai mult componenta afectiva a personalitatii, si acest lucru se face prin studiu, cu atit apar mai des aceste boli afective. Ele pot avea o evolutie negativa, si atunci vorbim despre depresii. Sau pot avea o evolutie pozitiva, si atunci apar maniile: persoana manifesta o veselie excesiva fara o motivatie reala. De exemplu, persoana in cauza este foarte vesela, cinta sau ride mereu, desi are probleme mari la serviciu, din cauza unui sef foarte exigent, de exemplu”, spune medicul psihiatru Viorel Armasu, directorul Spitalului Militar Iasi.
Alcoolismul face ravagii printre femei de afaceri ori sefe
Intelectualii – artisti, filozofi, profesori, medici, ingineri – care poposesc adesea la Socola, pentru scurte cure de reabilitare sau dezalcoolizare, se confrunta fiecare cu probleme diferite. De exemplu, la Iasi, in ultima perioada s-a constatat o crestere a problemelor cauzate de consumul de alcool in rindul femeilor de afaceri. Daca in urma cu 10 raportul era o femeie si sapte barbati internati lunar pentru dezalcoolizare, acum raportul a ajuns de 4 la 7. „Nu sint femei cu meserii simple cele ce ajung la noi. Ci femei din mediul de afaceri. Care sint fie patroni ai unor mici firme, fie ocupa o functie de conducere. Explicatia este foarte simpla: le-a crescut responsabilitatea, dar si anxietatea. Si atunci, isi cauta refugiul in alcool”, spune prof. dr. petru Boisteanu. Bineinteles, adauga acesta, nu toate femeile de afaceri sau toti intelectualii isi cauta refugiul in alcool. Iar dintre cei care fac acest lucru pentru a uita de stres si responsabilitati macar pentru citeva ore, ajung la spital „doar persoanele mai labile, care rezista mai greu unui euforizant administrat in ceasurile grele”, subliniaza dr. Boisteanu. Fireste, nu numai femeile de afaceri apeleaza insala „euforizante”. Ci si unii medici, in special cei din mediul rural.
Profesorii, coplesiti de complexe de inferioritate
L.V., de 35 de ani, medic de mai multi ani intr-un sat din zona, a fost de citeva ori pacientul spitalului dupa ce a apelat in exces la „euforizante”. Drama lui este simpla: s-a apucat de baut, neputind accepta ideea ca a ajuns medic de tara. „Am invatat atitia ani ca sa fac medicina. Nu ca sa dau medicamente de reumatism la babe. Sint ingropat la tara dupa atitia ani de facultate, in care am visat ca voi salva lumea. Atita bucurie mai am si eu: sa beau un paharel din cind in cind”, isi explica medicul „derapajele bahice”. Spre deosebire de medici sau oamenii de afaceri, in rindul profesorilor „bintuie” mai ades depresiile sau asteniile. Iar cel mai frecvent motiv al acestor afectiuni il reprezinta frustrarile si complexul de inferioritate al profesorilor fata de elev. „Multi dintre dascalii care au ajuns la noi si au facut tratament si terapie pentru depresie s-au plins de faptul ca se simt foarte prost atunci cind trebuie sa se prezinte in fata elevilor in haine ponosite, vechi. Ai in fata elevi imbracati in haine de firma care isi fac vacanta in cine stie ce locuri exotice. Iar tu stii ca ai un salariu de nimic, ca nu poti sa mergi nici la mare. Iar asta dupa ce ai invatat atitia ani”, spune un cadru didactic iesean. „Nu e de mirare ca se ajunge la depresie in astfel de coditii”, intareste dr. Boisteanu.
„Artistii si filosofii sint structuri mai labile”
Si inginerii sufera de depresii sau astenii, uneori alcoolism, tot din cauza frustrarilor profesionale. Nu pentru ca ar cistiga prea putin, ci pentru ca adesea ajung sa faca o munca sub nivelul la care au fost pregatiti: sofer de taxi sau agenti de vinzari, in cel mai bun caz. La artisti insa, in afara „suferintei” provocate de cistigurile mici, apare un element nou: invidia. „Artistii sint structuri mai labile, mai impresionabile. Ei pot trece prin depresii puternice nu numai pentru ca ar cistiga putin, ci si din cauza invidiei pe succesul celorlalti. In aceeasi categorie, a persoanelor mai labile, se includ si filosofii. Multi dintre cei pasionati de filosofie ajung la noi pentru ca traiesc intr-o lume halucinatorie. Ideile filozofice care le capteaza aproape toata atentia ii pot rupe de realitate”, adauga prof. Boisteanu. Specialistii adauga insa ca nu trebuie uitata boala oamenilor considerati considerati iesit din comun de inteligenti: schizofrenia. Aproximativ 4% dintre pacientii spitalului „Socola” sufera de schizofrenie. „Este boala oamenilor care au o dotare nativa de exceptie, a persoanelor superinteligente. Debutul bolii apre in adolescenta sau in primii ani de facultate. Inca nu se cunosc cauzele acestei afectiuni psihice, dar cert este ca schizofrenia apare doar la oamenii foarte inteligenti. Asta nu inseamna ca toti cei care invata foarte bine si sint foarte bine dotati la capitolul inteligenta fac aceasta boala”, incheie dr. Boisteanu.
80 de internari zilnice la „Socola”
Stresul provocat de tranzitia din ultimii 15 ani pare sa-si fi pus amprenta si pe sanatatea mintala a iesenilor. Astfel, la „Socola” sint zilnic circa 80 de internari, din care mai mult de jumatate sint depresii, in conditiile in care inainte de ’89 numarul lor era mult sub jumatate. Numar care de atunci creste mereu, de la an la an. Specialistii de aici sustin insa ca aceasta este doar ce se vede, numarul celor ce fac depresii sau alte afectiuni psihice usoare fiind mult mai mare. Mai mult, medicii cred ca, in ciuda aparentelor, barbatii par a fi mai afectati. „Barbatii par a fi mai afectati. Atunci cind au o problema la serviciu, de exemplu, femeile isi gasesc echilibrul acasa, pentru ca ele isi gasesc utilitatea in a rezolva treburile domestice sau a ingriji copiii. La barbati insa este mai dificil,. Daca inainte barbatul pleca la vinatoare, acum el merge la serviciu. De aceea, nerealizarile pe plan profesional il afecteaza foarte mult si poate claca mai usor”, explica prof.dr. Roxana Chirita, din cadrul Spitalului de Psihiatrie „Socola”. (Simona RELEA)