Ceangaii nu vor legitimatii de maghiar

Intentia Ungariei de a elibera legitimatii de maghiar a stirnit curiozitatea celor mai multi dintre romanii, interesati sa munceasca, legal, in Ungaria. La ultimul recensamint al populatiei, din 1992, ceangaii reprezentau 1% din populatia judetului Neamt, respectiv 6.000 de ceangai. Ceangaii nemteni sint concentrati in satele din jurul Romanului: Sabaoani, Gheraiesti, Pildesti, Tamaseni, Adjudeni, sate in care populatia este in majoritate de religie catolica. Locuitori ai acestor sate au plecat la munca in Ungaria, dar cei mai multi prefera sa plece in Italia, Spania, Germania sau Austria. Exista tineri din localitatile limitrofe Romanului care si-au facut studiile in Ungaria si chiar s-au stabilit acolo, impreuna cu familiile lor. Pentru cei care muncesc la negru in Ungaria, putini la numar, eliberarea legitimatiilor de maghiar, care le da posibilitatea sa-si gaseasca de lucru, pe posturi bine platite, la firme serioase, este o adevarata mana cereasca. Ei sint tentati sa se declare de nationalitate maghiara numai pentru a beneficia de aceasta facilitate, fie ca au sau nu singe de maghiar in vine.
"Exista o tendinta, in special in zona Sabaoani, de declarare a nationalitatii maghiare, chiar daca nu sint constituite comunitati de ceangai. In mod oficial, la ultimul recensamint, nu au fost foarte multi care sa se fi declarat de o alta nationalitate decit cea romana. Asemenea tendinte sint specifice, in general, in zonele in care populatia este predominant catolica: Sabaoani, Gheraiesti, Tamaseni, Adjudeni, Doljesti, ori Botesti. Nu se poate spune, totusi, ca in aceste localitati ar fi o concentrare de ceangai, pentru ca nu s-au declarat ca atare. Pe de alta parte, locuitorii acestor zone nu au demonstrat afinitatea pentru unguri, UDMR primind doar citeva voturi la alegeri, pietrenii acordind chiar mai multe voturi candidatilor UDMR decit ceangaii. Este posibil ca, in aceasta conjunctura, la recensamintul de anul viitor sa se produca o schimbare", ne-a declarat Cristinian Niculita, directorul Directiei de Statistica Neamt. Aceeasi opinie o are si una din profesoarele romascane E.C., care este de etnie maghiara: "Nu se pune problema sa asteptam privilegii de la statul maghiar. Chiar daca eu sint de etnie maghiara, m-am casatorit in Moldova. Am o fata studenta, la facultatea de limba romana. Nu ma intereseaza un astfel de avantaj. Cred ca mai interesati sint romanii de aceste privilegii. Romanii plimbareti, ca au fost de mai multe ori in Ungaria decit mine".
In ceea ce-i priveste pe locuitorii satelor catolice, cea mai mare parte dintre acestia au avut bunici sau strabunici de etnie maghiara, care nu au vorbit decit in limba materna, motiv pentru care tinerii, chiar daca nu vorbesc corect "bozgoreste" – cum se spune in mediul rural – stiu sa rupa citeva fraze. "Nu m-am gindit ca, tragindu-ma dintr-o ramura de maghiari, voi putea beneficia de eventuale privilegii. Si eu si copiii mei vorbim bozgoreste, dar nu ne-a dat prin minte sa plecam in Ungaria, nici macar la munca. M-am nascut si am trait in tara asta, ca si parintii mei, motiv pentru care ma consider roman, chiar daca am fost educata in spiritul respectului fata de traditiile si limba pe care le-am mostenit de la parinti", ne-a povestit o sabaoneanca, ce a invatat sa scrie si sa vorbeasca romaneste abia la scoala. (Camelia CAZONI)