Datornicii la asigurari sint acuzati de deturnare de fonduri

Angajatii din aproape 100 de societati comerciale romascane risca sa-si plateasca spitalizarea in cazul in care suferinta lor nu se incadreaza la regim de urgenta. Legea prevede ca angajatilor platitori de asigurari de sanatate – suma care se retine pe statul de plata in fiecare luna de catre angajator – sa le fie garantate consultatiile medicale la medicul de familie la care sint inscrisi si un pachet minim de servicii medicale, in cazul internarii.
In situatia in care contributia lor la asigurarile de sanatate, de 7%, nu este virata in contul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS), acest lucru trebuie comunicat unitatilor spitalicesti care au dreptul sa refuze asistenta medicala daca ea nu este o urgenta. Altfel spus, spitalul romascan ar putea ramine gol daca s-ar aplica legea, atita vreme cit aproape 100 de societati comerciale romascane aveau, conform statisticii puse la dispozitie de CJAS, datorii la fondul de sanatate de aproape 100 de miliarde de lei, care reprezinta atit contributia angajatului, cit si cea a angajatorului.
Pe lista oferita de CJAS saptamina trecuta sint incluse mici societati private, dar si unele de mai mari dimensiuni ca numar de salariati si cifra de afaceri. Cea mai mare „contributie” la datorile de la fondul de sanatate o au societatile de stat, aflate ori in restructurare, ori, cum e cazul Petrotub si Polirom, in administrare speciala, fiind incluse in programul de privatizare. Pentru majoritatea dintre ele, CJAS a dispus executare silita, putine avind aprobata esalonarea la plata a datoriilor. Un caz concret, sesizat de angajati ai Umaro, vizeaza eliberarea de catre societate a unor adeverinte prin care se confirma plata asigurarilor de sanatate fara a se preciza informatia deosebit de pretioasa precum ca societatea a virat CJAS rata restanta pentru 2002, si nicidecum contributia pentru 2003. In cazul in care angajatii Umaro ar solicita asistenta medicala spitalului municipal si nu ar fi o urgenta, ei ar trebui ori sa plateasca spitalizarea, ori sa ceara imperativ conducerii societatii sa li se plateasca individual asigurarea. „Am transmis si Spitalului Municipal Roman situatia restantelor la fondul de sanatate, in speranta ca aceastea vor fi afisate in fiecare sectie, iar medicii vor aduce la cunostinta pacientilor ca exista pericolul de a plati spitalizarea, din cauza ca li s-au retinut banii, dar nu au fost virati la CJAS. Este de asteptat sa intervina si politia economica, deoarece conducerile acestor societati se fac vinovate de deturnare de fonduri. Noi am uzat de toate caile legale pentru a face ca sistemul sa functioneze si pacientii sa poata beneficia de serviciile medicale”, a declarat doctor Ioan Lazar, directorul CJAS Neamt.
Cercul vicios creat in sistemul de sanatate nu poate fi spart decit de o institutie care sa indrazneasca sa aplice legea fara a lua in calcul efectele sociale si a trata „cu inima de mama” dificultatile prin care trece economia locala. Pina atunci, toleranta face ca blocajul financiar sa-l oblige pe pacient sa scoata bani din buzunar pentru retete si, de ce nu, in curind, pentru spitalizare. Singura solutie care ar face ca sistemul sa functioneze cu rezultate notabile, atit la nivel de institutii socio-medicale, cit si pentru pacient, ar fi casele private de asigurari de sanatate, model aplicat cu succes in strainatate. (Cristiana BORTAS)