Brinza neagra de Calau

In data de 21 februarie a.c., s-a desfasurat in zona gropii de gunoi a municipiului Suceava un amplu control la care au participat reprezentanti ai Directiei de Sanatatate Publica, Directiei Sanitar Veterinare, Politiei municipiului Suceava, Inspectoratului de Protectie a mediului, Primariei si SC PSIP SA, societate care administreaza haldele de gunoi menajer de pe malul riului Suceava. Armata de inspectori prezenti la fata locului a constatat, cu mare usurinta, lucruri pe care toti le stiam de ani de zile – loc pentru depozitarea in continuare a gunoiului nu mai este, in jurul muntilor de gunoaie a inflorit o intreaga industrie a recuperatorilor de deseuri refolosibile precum si faptul ca, ceea ce este mult mai grav, sute de oi scormonesc printre gunoaie in cautarea hranei, pastorite grijuliu de ciobani. Drept urmare, s-a incheiat un proces verbal din care rezulta ca "lucratorii din cadrul Politiei Municipiului Suceava au identificat apartenenta stinei – comuna Ipotesti, urmind a identifica si proprietarul". La zece zile de la marea inspectie, politistii suceveni nu par sa fi identificat inca pe proprietarul stinei, in conditiile in care ieri, reporterii "Monitorul" au gasit pe haldele de gunoi nu o singura stina, ci doua – una din Ipotesti, asa cum aflasera si organele sus-amintite si o alta din Bosanci. Pentru a le usura munca, sintem in masura sa-i informam pe politistii in sarcina carora a cazut rezolvarea acestui caz dificil ca stina din Ipotesti apartine lui Traian Hreceniuc zis Baian si ca din laptele muls de la cele 150 de oi hranite din gunoaie, la care nimeni nu le mai ghiceste culoarea initiala a linii, domnul Hreceniuc face cas si urda, pe care le vinde in piata agroalimentara a municipiului Suceava.
"Monitorul" a reusit sa afle in zece minute, cu un singur telefon dat la primaria Ipotesti, cine este si cu ce se ocupa "patronul" Baian – cum ii zise ciobanul care-i pazea oile printre gunoaie, suparat ca nu-si primise de dimineata tainul de tigari.
De vreme ce Politia, in aproape zece zile de la descindere nu a inaintat cu un pas macar in marea ancheta, ba mai mult, nu a luat nici masurile elementare de paza, pentru a preintimpina, macar in zilele urmatoare, aparitia pe mormanul de gunoaie a oilor trimise aici de proprietari inconstienti, ne intrebam, pe buna dreptate, de ce s-au mai dus pina acolo, sa-si murdareasca tivul de la pantaloni si sa-si umple degeaba hainele cu miros de fum?
"Pasunatul" prin gunoaie, o indeletnicire straveche
Fenomenul "pasunarii" oilor printre mormanele de gunoide la Calau nu dateaza de ieri, de azi,. cum s-ar crede. Vasile Iacoban, director in cadrul SC PSIP SA Suceava, societate care gestioneaza transportul si depozitarea gunoiului in zona ne spune ca acest fenomen exista si pe vremea lui Ceausescu si ca niciodata nu a putut fi stopat. Ba ca nu sint bani, ba ca nu sint pirghii. Ba ca nu se stie cine este responsabil. Ieri, de exemplu, viceprimarul Corneliu Vornicu declara ca, in calitate de administrator al haldei, PSIP SA este unitatea care are datoria sa actioneze, din toate punctele de vedere, solicitind sprijin politiei, jandarmilor, pompierilor, etc.
Normele de aplicare a Legii sanitar-veterinare spun insa, la articolul 161 ca "Consiliile municipale, orasenesti si comunale vor lua masuri pentru a interzice furajarea animalelor pe terenurile, rampele si in alte locuri ce servesc la depozitarea gunoaielor menajere precum si pentru a interzice colectarea resturilor alimentare de pe aceste terenuri, din vehicolele cu care se transporta sau din containerele ce servesc la depozitarea lor" iar la urmatorul articol din aceeasi lege este stabilit ca "pentru aplicarea restrictiilor prevazute la articolul 161, Consiliile municipale, orasenesti si comunale vor lua masuri ca terenurile destinate depozitarii gunoaielor menajere sa fie imprejmuite, tinute sub paza, iar noaptea sa fie inchise, astfel incit sa impiedice introducerea de animale pe aceste terenuri". La simpla lectura a acestor paragrafe, isi da oricine seama ca in ceea ce priveste administrarea gropii de gunoi a municipiului Suceava, dincolo de pericolul pe care il reprezinta ca potentiala sursa de poluare, despre care s-a scris in atitea rinduri, nimic din ce spune legea nu se respecta. Ce garduri imprejmuitoare, cind valul de gunoi inainteaza cu un hectar pe an (in anul 1995 suprafata aferenta depozitului era de 5 hectare, astazi este de 10 hectare) iar gunoiul se scurge direct in apa Sucevei, ce paza, cind angajatii care descarca gunoiul ii stiu de ani intregi pe ciobani si pe scormonitori, de mirare fiind daca nu s-au incumetrit pina acum. Ca unica "masura" de prevenire a actelor interzise de lege, au fost amplasate din loc in loc, citeva panouri pe care scrie:Zona interzisa intrarii si furajarii animalelor. Pericol de imbolnavire. Contravenientii vor fi amendati iar animalele confiscate". Numai ca oile pasc fara grija chiar sub inspaimintatoarele panouri. Cine sa-i amendeze pe contravenienti, cine sa le confiste animalele, cind politistilor le trebuie o jumatate de luna sa afle numarul de telefon de la Primaria Ipotesti?
Groapa de gunoi trebuia inchisa inca de acum sase ani
Revenind la oi. Directorul Vasile Iacoban ne-a declarat ca saptamina trecuta au fost taiati trei miei chiar pe halda de gunoi, au fost spalati cu apa adusa in PET-uri, aruncati in caruta si dusi in oras, probabil la vinzare. Si aceasta este o practica curenta. Pe buna dreptate ne intrebam cu ce pofta vor inghiti imbucatura sucevenii, stiind ca brinza pe care o cumpara de la piata a fost facuta din laptele oilor care scormonesc printre gunoaiele orasului ori ca mielul de Paste atit de ceremonios pregatit, a fost sacrificat pe un maldar de paie, in mijlocul haldei de gunoi.
Si daca mai este nevoie de lamuriri suplimentare, le putem extrage dintr-o informare a fostului Inspectorat de Politie Sanitara si Medicina Preventiva Suceava, datind nu de azi de ieri, ci din 1995: "Rampa este un focar permanent pentru insectele si rozatoarele vectoare, servindu-le pentru adapost, dezvoltare, propagare a infectiilor in tot orasul. (…) Aceste rozatoare joaca un rol epidemiologic ca vehiculatori mecanici, importanta lor fiind bine stabilita intr-o serie de boli, cum sint: dizenteria amoebiana, bruceloza, leptospiroza, tularemia". Trebuie spus ca Agentia de protectie a mediului Suceava daduse la acea vreme ca termen limita pentru folosirea rampei luna martie a anului 1995. Au trecut 6 ani de atunci si, precum se vede, nimic nu s-a schimbat.(Neculai ROSCA)