Caută 
3 MIN
Fostii boieri care au avut mosii in judetul Suceava sau urmasii acestora au depus, pina in momentul de fata cereri de retrocedare pentru 2.834 hectare de pamint. Este vorba de un numar de 55 de cereri, cele mai multe in zonele Falticeni si Suceava. De asemenea, suprafata cea mai insemnata pentru care exista cereri de retrocedare este in zona Falticeni, respectiv 1080,5 hectare, in timp ce in zona Suceava au fost depuse cereri pentru retrocedarea a 990 de hectare iar in zona Radauti pentru 358 de hectare. In aceasta zona au mai fost depuse cereri de retrocedare pentru o suprafata de 239 de hectare de teren de catre asezamintele de cult care au detinut teren inainte de 1949 si au fost expropriate.
In 1949 nu mai existau familii care sa detina peste 50 de hectare
Conform legii 1/2000 cererile de retrocedare nu pot depasi suprafata de 50 de hectare de familie. De altfel, fostii latifundiari nici nu mai aveau, inainte de aplicarea decretului 83/1949 privind preluarea fostelor mosii boieresti terenuri mai mari de 50 de hectare. Aceasta pentru ca, in 1945, imediat dupa razboi, marii proprietari de teren au fost expropriati, raminind cu proprietati de maxim 50 de hectare iar terenul preluat a fost acordat celor care au luptat pe front in cel de-al doilea Razboi Mondial. Mosierii din judetul Suceava au fost la acea vreme deposedati de 9195 de hectare. In 1949, dupa cucerirea puterii de catre comunisti, a urmat cea de-a doua expropriere, luindu-li-se si ce le-a mai ramas din mosii.
Ulterior, prin diverse forme de organizare – comasari, organizari teritoriale interjudetene, aceste terenuri au ajuns in administrarea unitatilor de tip IAS.
La nivelul judetului Suceava au fost deposedati de teren prin decretul 83/49 un numar de 86 de proprietari, cu o suprafata totala de 4010 hectare, la care se adauga 236 de hectare loturi bisericesti si mosia manastirii Bogdania Radauti. Pe zone, poderea suprafetelor expropriate o detine zona Falticeni cu 2503 hectare, care au fost preluate in administrare de IAS Falticeni, urmata de zona Suceava cu 1888 de hectare, suprafata care a revenit IAS-ului Suceava, si Radauti cu 619 hectare la care se adauga cele 239 de hectare ce au apartinut unor asezaminte de cult si si manastirii Bogdania, comasate in IAS Radauti.
Metodologia de aplicare a Legii 1/2000 – greoaie si complicata
Dintre vitele boieresti care au facut demersuri pentru redobindirea paminturilor confiscate de comunisti mentionam urmasii boierilor Caprii au cerut Primariilor din Iacobesti si Calafindesti sa le fie retrocedate mosiile. La Bunesti a fost depusa cerere de retrocedare pentru 50 de hectare de teren in baza legii 1/2000 de catre urmasii lui Artur Gorovei iar la la Hirtop au depus cereri de retrocedare urmasii boierilor Tatos si exemplele pot continua. De remarcat insa ca, in ciuda temerilor exprimate anterior si vehiculate de altfel de unii politicieni care s-au impotrivit acestor retrocedari, fostii boieri nu au au luat cu asalt primariile comunelor pentru a-si recupera latifundiile. Practic, din cele 4014 hectare de teren agricol expropriate numai 2834 au fost revendicate pina in prezent iar dintr-un numar de 86 de persoane deposedate de paminturi in 1949, numai 55 au depus cereri de retrocedare.
Pina cind cererile de retrocedare a mosiilor fostilor boieri suceveni vor fi onorate, mai este insa cale lunga, metodologia de aplicare a Legii 1/2000 fiind greoaie si complicata. Practic, dupa ce au fost depuse cererile de retrocedare la comisiile de aplicare a Legii 1/2000 constituite la nivelul comunelor, Oficiul de Cadastru Agricol urmeaza sa identifice terenurile, sa verifice daca sint libere de sarcini, sa stabileasca amlasamentele iar dupa aceea documentatia trebuie inaintata Comisiei Judetene de aplicare a Legii 1/2000. Dupa ce aceasta structura isi da avizul, cererea se inainteaza spre aprobare la Agentia Domeniilor Statului care a preluat prin protocol aceste terenuri de la fostele IAS-uri si abia dupa aceea urmasii fostilor boieri vor putea intra in posesia rivnitelor mosii. (Neculai ROSCA, Sandrinio NEAGU)
