Alegeri in R.Moldova: Scrutinul este valid, participarea depasind o treime din alegatori

Peste 33% din alegatorii moldoveni au votat deja, ceea ce inseamna ca alegerile anticipate de miercuri sunt valide, potrivit legii electorale modificate de Parlamentul ales dupa 5 aprilie.

Potrivit ultimelor date ale Comisiei Electorale Centrale, citate de site-ul proguvernamental Omega, peste o treime din alegatori votasera pana la ora 15.00.

Potrivit legislatiei in vigoare, alegerile parlamentare anticipate sunt recunoscute ca valide, daca la scrutin participa peste 33 la suta din alegatori.

Aproape 30% din electoratul Republicii Moldova isi exprimase deja optiunea de vot pana la ora 13.00, in conditiile in care pentru validarea scrutinului legislativ anticipat care se desfasoara miercuri este necesara prezenta unei treimi dintre alegatorii moldoveni, a anuntat Comisia Electorala.

Prezenta la vot era, la ora 9.45, de 8,8 la suta, conform Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova.

La alegerile desfasurate la 5 aprilie, prezenta de vot la aceeasi ora a fost de 7,13 la suta.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, cea mai ridicata rata de participare a fost inregistrata in raioanele Donduseni (17,8 la suta), Ocnita (15,3 la suta) si Sangerei (14,6 la suta), iar cea mai redusa prezenta se inregistreaza la Chisinau, unde au votat numai 5,7 la suta dintre alegatori.

Circa 2,6 milioane de alegatori sunt chemati sa voteze in intervalul orar 07.00-21.00 (07.00-21.00 ora Romaniei) si vor putea alege intre opt partide, intre care si Partidul Comunistilor aflat la putere din 2001.

Desi este plasat pe primul loc in sondaje, PCRM nu atinge majoritatea necesara desemnarii presedintelui

Sondajele plaseaza PCRM pe primul loc, dar fara a obtine majoritatea de 61 de deputati din totalul de 101, necesara alegerii sefului statului, in timp ce patru partide de opozitie au sansa de a trece pragul electoral de 5 la suta pentru a fi reprezentate in Parlament.

Victoria zdrobitoare a comunistilor la alegerile legislative din aprilie a condus la manifestatii care au degenerat in revolte, soldate cu devastarea Parlamentului si a presedintiei.

"Sunt pentru comunisti, reprezinta o anumita stabilitate. Nu putem sa continuam asa, cu manifestatii, pogromuri si alegeri repetate", apreciaza Sasa, un student in varsta de 19 ani, in fata biroului de vot 113 din centrul capitalei moldovene.

Presedintele moldovean Vladimir Voronin a fost constrans, in iunie, sa dizolve Legislativul proaspat ales, in lipsa unui compromis cu opozitia privind alegerea succesorului sau, el insusi fiind nevoit sa renunte la functie dupa doua mandate consecutive.

Diferite partide de opozitie au acuzat deja formatiunea aflata la guvernare ca a abuzat de controlul detinut asupra presei de stat si a resurselor administrative pentru a influenta rezultatele votului si a denigra detractorii comunistilor.

PCRM acuza opozitia de "tradare", considerand-o responsabila de violentele din 7 aprilie, apreciind ca opozantii au incercat, cu sprijinul Romaniei, sa organizeze o lovitura de stat.

"Trebuie sa ne debarasam de comunisti, ajunge. Ei insisi au organizat incendiul de la Parlament pentru ca asta le convenea", considera Pavel, un mecanic in varsta de 26 de ani, care ezita intre doua formatiuni de opozitie, Partidul Liberal-Democrat si Alianta Moldova Noastra.

Comunistii nu exclud formarea unei coalitii

Comunistii nu au exclus totusi formarea unei coalitii cu unul sau mai multe partide de opozitie, dar trei dintre ei au respins de la inceput aceasta propunere.

Partidul aflat la putere pare sa fi suferit de pe urma plecarii unuia dintre liderii sai, fostul presedinte al Parlamentului, Marian Lupu, care conduce in prezent Partidul Democrat.

El nu a exclus o alianta cu comunistii, dar numai in cadrul unei mari coalitii. (Mediafax)