Eurotrip agentie de turism
mesterescu

Brigada Desenatorilor pune publicul in alerta

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    Fanii benzilor desenate au sperat ca, dupa 1989, Romania sa ajunga din urma la acest capitol restul lumii, insa dorinta lor nu s-a implinit. Desigur, exista BD si la noi, nu poti sa negi asta, dar el ramine inca underground. Daca in Romania este putin cunoscuta, in restul lumii banda desenata este consumata in cantitati uriase. Exista trei "focare" mari de BD: cel vest-european, in special spatiul franco-belgian (dar si Spania, Italia si Marea Britanie), cel nord-american (unde atotputernice sint comics-urile) si cel asiatic, dominat in special de de manga. Japonia este aproape un caz aparte, BD-ul fiind aici un adevarat fenomen de masa, cam 50% dintre japonezi citind, conform estimarilor, macar o manga pe saptamina.

    Si Europa sta bine la acest capitol. De exemplu, in 2005, campionul absolut al tirajului de carte a fost ultimul album Asterix, scos in peste 3 milioane de exemplare, intrecind astfel ultimul Harry Potter si Codul lui Da Vinci. In general, in spatiul franco-belgian apar anual sute de albume noi (fara a mai pune la socoteala reeditarile constante), in zeci si sute de mii de exemplare ca tiraj.

    Cenusareasa artelor

    Ce este BD-ul? Greu de gasit o definitie care sa satisfaca pe toata lumea. Deseori numit cea de "a noua arta", BD-ul este explicat de autorul si teoreticianul american Scott McCloud ca o "juxtapunere voluntara de imagini in secvente destinate a transmite informatii si/sau a provoca o reactie estetica unui cititor". Cu alte cuvinte, BD-ul ar putea fi definit ca o poveste spusa in imagini si text.

    Multi insa nu ar pune nici in ruptul capului un semn egal intre BD si arta. Adevarul este ca, la fel ca si muzica pop si romanul politist (si cinema-ul la inceputurile lui), BD-ul a avut multe de tras pina sa se bucure de o veritabila recunoastere. Tinind in egala masura si de arta plastica si de literatura, dar renegat de ambele, BD-ul a fost, decenii la rind, considerat doar un mijloc de divertisment pentru copii. Astazi insa, sint din ce in ce mai multi cei care recunosc BD-ului statutul de "arta". "Multa vreme", se arata in prefata Dictionarului Larousse al Benzii Desenate, "banda desenata a fost cantonata la rangul de subcultura, cind nu era de-a dreptul proscrisa (...). De citeva decenii insa, totul s-a schimbat in aceasta privinta. BD-ul a devenit ce-a de a 9-a arta, aparuta in paralel cu cinema-ul si fotografia. A cucerit toate mediile si face obiectul multor teze, seminarii, colocvii si tirguri. A ajuns sa fie predata in scoli si universitati si beneficiaza de recunoastere oficiala".

    Ce poti gasi in Romania

    Bun, ce sanse are un bedefil sau un curios intr-ale BD-ului sa citeasca asa ceva in Romania? Nu foarte multe.

    In primul rind, are la dispozitie citeva titluri BD publicate pe piata noastra. Serii straine traduse, mari nume precum Asterix, Lucky Luke, Garfield, mai nou Tintin. Exista in momentul de fata si citeva reviste ("WITCH", "Spiderman" sau "Clone Wars"), serii de import pentru un public foarte tinar.

    Tot in librarii sau la chioscuri puteti sa gasiti si benzi desenate realizate de autori romani, putine la numar. Una dintre ultimele aparitii este Iancu Jianu, album realizat de Vali Ivan (mai multe la www.cartoonpress.ro/iancu_jianu/). Jup, pe care il stiti din paginile "Suplimentului de cultura" si ale "Ziarului de Iasi", si-a scos cu forte proprii primul album BD, Super Costel, pe care il gasiti la adresa www.supercostel.ro.

    Un alt loc in care se gaseste BD sint librariile care importa albume publicate in Vest, in special din tari de limba anglo-saxona - Asterix (in engleza), Tintin, Sin City sau Hellboy, dar si albume manga si despre BD - albume foarte scumpe insa.

    Mai simplu, evident, ar fi sa comanzi benzi desenate din strainatate. Un album nu costa mult, in general, dar apare din nou problema transportului care iti poate dubla chiar pretul final.

    --------

    Dodo Nita despre viitorul BD: va fi unul al optimistilor sau nu va fi deloc

    Imediat dupa 1989, noi, bedefilii, credeam ca raiul benzii desenate se va deschide pentru noi, dar lucrurile n-au iesit cum am sperat. Este batalia pentru BD pierduta?

    Toti romanii au visat la mai bine dupa 1989 si multi si-au pierdut sperantele. Altii insa continua sa viseze si chiar incearca, la nivelul lor, sa schimbe lucrurile in mai bine. La fel si bedefilii.

    Cum vedeti starea BD-ului in Romania astazi, prin prisma unei experiente de peste doua decenii de cind pledati cauza benzii desenate?

    Dupa entuziasmul de la inceputul anilor '90, omorit in fasa de inflatie si diletantism si, in general, de politica economica dezastruoasa a guvernelor postdecembriste succesive, cred ca in prezent banda desenata se afla pe o curba usor ascendenta. Pentru copii apar reviste precum "Doxi" (BD romanesc) sau "Donald Duck" si "Witch", pentru adolescenti gasim la chioscuri "Spiderman", "Star Wars", "Garfield", iar adultii citesc in cotidiene stripurile politi-comice ale unor Terente si Jup sau BD-ul istoric Iancu Jianu al lui Vali Ivan. Mai gasim stripuri si BD in "TV Mania", "Cool Girl", "Bravo", "Helion" (BDSF).

    Editurile publica albume, putine, e adevarat, dar consistente: Rao (Micul Print), Corint (Wolverine), MM Europe (10 albume Tintin), Hardcomics (carti BD alternative). Deci apar benzi desenate pentru toate gusturile si toate virstele, e adevarat mult mai putine ca in Franta sau Belgia. Mai nou, in Bucuresti, doua sau trei librarii de carte straina ofera si comics-uri americane sau manga japoneze (dar tot in engleza).

    De ce credeti ca BD-ul nu a prins in Romania asa cum s-a intimplat in tarile vecine?

    Depinde inca o data cu cine ne comparam. Daca vorbim de Ucraina, Bulgaria, Moldova sau Albania, la noi apar mai multe BD-uri decit la ei. Daca vorbim de Polonia sau Serbia, intr-adevar acolo apar sute de titluri de BD anual, majoritatea traduceri, in timp ce peste 50 de artisti sirbi si vreo 10 polonezi publica in mod curent benzi desenate in Franta, Belgia si Statele Unite.

    Aceasta deoarece, in timp ce in deceniul 8 al secolului trecut la noi se stringea surubul (economic si ideologic) la singe, in aceste tari, precum si in Ungaria, Cehia, Germania de Est batea vintul liberalizarii si editurile se intreceau a publica inclusiv benzi desenate. In ciuda crizelor economice succesive ulterioare, editorii au instaurat in timp, in rindul publicului, traditia de a citi benzi desenate.

    Inainte de '89, exista un grup de autori BD foarte talentati, un mic inceput de scoala nationala. Unde sint ei astazi?

    In tarile calde... Lasind gluma deoparte, cei mai motivati artisti de la noi s-au stabilit in strainatate, incepind inca din anii '60: au plecat astfel George Voinescu, Ed. Arno, Mircea Arapu, Traian Marinescu, Livia Rusz, Sandu Florea, Cristian Loghin, toti reusind o a doua cariera acolo unde s-au stabilit, in Franta, Statele Unite, Ungaria sau Polonia, in domeniul benzii desenate sau al graficii in general.

    In ultima perioada, in Romania au fost publicate mai multe albume BD de autori straini, in conditii tipografice la nivelul acelora care apar in Occident, Tintin, Micul print, Pinocchio, Garfield... Ce se intimpla? Au detectat cumva editorii un interes de public pentru a 9-a arta?

    Mi-e tare teama sa nu fie deocamdata decit tatonari ale terenului. Singurul editor cu un program bine conturat in domeniul BD este MM Europe, care in patru ani a editat 10 titluri din seria Tintin si si-a anuntat ambitia de a publica si celelalte 14 in urmatorii cinci ani. Trebuie spus ca patronul editurii, Andre Szacvary, este un francez stabilit in Romania, deci el cunoaste potentialul benzii desenate.

    Jup, de exemplu, isi editeaza singur albumele... Este autoeditarea, in masura posibilitatilor, o solutie pentru autorii romani de BD?

    Nu cred ca se poate trai din autoeditare in Romania de astazi (nici macar celebrul Mihai Stanescu nu o face), dar cred ca aceasta ramine o buna modalitate de promovare. Conteaza mult si politica de marketing a autorului-editor, precum si vizibilitatea sa. Si alti autori se autoediteaza sau realizeaza fanzine colective pentru a-si face cunoscute creatiile. Cred ca in prezent, tinind cont de faptul ca tiparul digital a ajuns la o buna paritate calitate/pret, aceasta poate fi solutia pentru multi tineri creatori BD de a se face cunoscuti. Editia in tiraje limitate mai poate fi o buna modalitate si pentru (re)descoperirea unor excelenti artisti BD din trecut, astazi uitati din pacate. Asta in asteptarea zilei cind editurile vor incepe sa acorde atentia cuvenita si acestui modern mijloc de exprimare care este banda desenata.

    Biografie

    Dodo Nita este omul caruia banda desenata din Romania ii datoreaza cel mai mult. Pasionat fan si, mai ales, activ organizator si promotor al celei de a 9-a arte in Romania (si a BD-ului romanesc in strainatate), Dodo Nita este atit presedintele Asociatiei Bedefililor din Romania si organizatorul Salonului National de Banda Desenata, cit si prolific autor de lucrari dedicate BD-ului.

    LISTA LUI DODO

    Lista celor mai reprezentative benzi desenate romanesti, in ordine cronologica, realizata de Dodo Nita:

    1. Seria Haplea, de Batzaria si Iorda (1924-1944)

    2. Seria Mac si Cocofifi, de Livia Rusz si Lucia Olteanu (1970-1974)

    3. Tarzan, de Nicu Russu, Editura Stadion, 1974

    4. Titilica, baiat fara frica, de Mircea Possa, Editura Ion Creanga, 1974

    5. In lumea lui Harap Alb, de Sandu Florea, Editura Sport Turism, 1979

    6. Cowboy Dog, de N. Nobilescu, Editura E.V.&A., 1990

    7. Love story in Piata Universitatii, de Valentin Tanase, Editura Teora, 1992

    8. Bine ai venit, mama soacra!, de Radu Marian, Editura Dobrogea, 1998

    9. Alex la Paris, de Roman Tolici si Alex Ciubotariu, Editura Libertes, 2002

    10. Cinci saptamini in balon, de Vali Ivan, dupa Jules Verne, Editura Egmond, 2005

    O foarte scurta istorie

    BD-ul a aparut in Europa in secolul al XIX-lea si ca a fost popularizat in paginile publicatiilor de pe ambele maluri ale Oceanului Atlantic, in special in SUA, unde, sub forma "strip-urilor" din ziare, a inceput sa se bucure de un succes de masa. In primele decenii ale secolului XX, comics-urile americane incep sa domine tot mai mult presa adresata copiilor, dar, din anii '30, incepe perioada marilor vedete ale genului, in special eroii americani precum Flash Gordon sau Mandrake, dar si primii mari supereroi, Batman si Superman. Comics-urile au un succes tot mai mare in intreaga lume si incep sa fie publicate si in Europa unde se contureaza si o productie autohtona tot mai puternica. Incepind cu anii '50 insa, Japonia incepe sa isi dezvolte propria industrie BD sub influenta lui Osamu Tezuka, un autor numit pe drept "Disney-ul nipon". In acelasi timp, BD-ul cistiga tot mai mult teren si in Europa odata cu succesul unor serii precum Tintin sau Asterix si aparitia unor reviste extrem de populare - "Pilote" si "Vaillant" (aceasta din urma avea sa se transforme in cunoscutul "Pif").

    Odata cu anii '60, banda desenata incearca sa se desprinda de copilarie prin creatiile francezului Jean-Claude Forest in Europa si cele din underground-ul american, experimentele prelungindu-se, in urmatoarea decada, in paginile unor reviste devenite azi legendare precum "Metal Hurlant" sau "A Suivre", "Echo des Savanes", "Fluide Glacial" etc. Este momentul in care apar primele incercari de critica si teorie ale acestei arte, dar si momentul in care BD-ul in sine inceteaza sa se mai adreseze exclusiv publicului tinar si foarte tinar si incepe sa fie gustat si apreciat din ce in ce mai mult de adulti.

    Spre sfirsitul anilor '70, legatura tot mai vizibila cu literatura "explodeaza" prin succesul termenului de "roman grafic" lansat in SUA de cunoscutul autor Will Eisner, si cel de "roman in benzi desenate", in Europa, unde a fost adoptat initial pentru a promova celebra serie de BD Corto Maltese (una dintre capodoperele genului) a italianului Hugo Pratt.


    Ultima ora

    editorial

    Despre războaie. Fără pace

    Radu MEȘNIȚĂ

    Despre războaie. Fără pace

    Când lumea arde, e musai să se pieptene cineva.

    Filmuletul zilei

    opinii

    Ficţiuni cotidiene

    Ioan MILICĂ

    Ficţiuni cotidiene

    Prea ocupaţi cu devorarea duşmanilor de clasă, prea absorbiţi de scenarii, rezolvări posibile şi soluţii ipotetice, prea dependenţi de date tehnice menite să suplinească lipsa lor de legătură cu realitatea, aceste creaturi cu viaţă artificială dezvoltă şi procesează ficţiuni pe bandă rulantă.

    Mitan-ul

    Stelian DUMISTRĂCEL

    Mitan-ul

    Mai întâi, câteva provocări pentru diferite categorii de cititori; a) pentru cei care încă nu au întâlnit cuvântul din titlu: ce cred că ar putea însemna?; b) pentru ceilalţi, b1) de unde s-a ivit oare el într-un anumit limbaj funcţional de astăzi?; b2) ce asemănări există între mitan şi repriză?

    Moarte pe cer, deznădejde pe pământ

    Emil STRATAN

    Moarte pe cer, deznădejde pe pământ

    Rândurile acestea îi vor irita pe toţi cei care cultivă relaţia cu Rusia şi mai ales pe tinerii kgb-işti aflaţi astăzi la putere.

    Propunerea redactorului sef

    Diferenţele dintre Bucureşti şi provincie cresc în ritm galopant

    Toni HRITAC

    Diferenţele dintre Bucureşti şi provincie cresc în ritm galopant

    De ce n-ar lucra Hrebenciuc şi în interesul Iaşului?

    Caricatura zilei

    Johannis, candidatul PNL la Presedintie

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Soselele iesene sunt pline de soferi vitezomani. De ce?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.