Capcana caracatiţei

Timp de milenii oamenii au crezut cu atâta convingere în conceptul aristotelian că sediul emoţiilor este inima („Şi, desigur, creierul nu este deloc responsabil pentru niciuna dintre senzaţii. Viziunea corectă este că sediul şi sursa senzaţiei este regiunea inimii.”, spunea Aristotel), încât şi azi, când ştim cu toată siguranţa că nu este aşa, nu ne putem lipsi de ceea ce este evident o metaforă foarte dragă barzilor de tot felul.

Amestecul incandescent al emoţiilor este preparat până la abandon în creier, şi scântei şi bucăţi de lavă încinsă pot ajunge până în cele mai ascunse unghere ale organului nobil. Însă, după o naştere destul de grea, începută în 1967, când Rees a remarcat că moartea unei rude apropiate creşte riscul de a muri într-un an de şapte ori, până în 2005 când, în sfârşit sindromul descris de medicii japonezi, numit de ei Takotsubo (ceea ce înseamnă literal, „capcana caracatiţei”) a devenit o boală recunoscută, numită şi sindromul inimii frânte. Este o formă bruscă de insuficienţă cardiacă acută, cel mai adesea cauzată de stresul emoţional. Poate provoca aceleaşi simptome ca un atac de cord şi, deşi arterele care duc la inimă nu sunt blocate, riscul de complicaţii este similar cu cel al unui atac de cord real.

În zilele noastre un grup de cercetători de la Universitatea din Aberdeen au reuşit să aducă dovezi că acest sindrom cardiac este asociat cu modificări ale regiunilor creierului asociate cu procesarea emoţională. Studiul, prezentat la conferinţa centenară a Societăţii Britanice de Cardiovasculare din Manchester, a descoperit şi modificări ale nivelului activităţii creierului în zone cunoscute pentru controlul bătăilor inimii.

Ştiam de destul timp că există conexiuni între creier şi inima. Însă abia acum, în cel mai detaliat studiu de acest gen, oamenii de ştiinţă s-au uitat la creierul a 25 de pacienţi care au suferit un episod de Takotsubo în ultimele cinci zile. Ei au folosit scanări RMN ale creierului pentru a măsura volumul creierului, suprafaţa şi semnalele de comunicare între diferite zone ale creierului. Apoi au comparat aceste rezultate cu pacienţii de control care au fost potriviţi pentru vârstă, sex şi alte afecţiuni medicale. Ei au descoperit că au existat anomalii în volumul şi legăturile între zone ale creierului esenţiale pentru procesarea emoţiilor la pacienţii cu Takotsubo în comparaţie cu oamenii sănătoşi. Începem să înţelegem că trebuie să tratăm creierul pentru a scapă de suferinţa inimii şi mai ales cum să facem asta. 

Bogdan Iliescu este medic primar neurochirurg la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi şi preşedinte al Asociaţiei Creierului Iaşi