Caracteristicile partajului de ascendent

„Am fost sfătuită să fac o împărțeală de ascendent, deoarece cei trei copii ai mei nu se înțeleg între ei. Vă rog să-mi explicați la ce se referă această împărțeală de ascendent și care sunt prevederile legale” – R.H. Iași, jud. Iași.

Orice persoană care dorește să evite eventualele neînțelegeri între copii săi pentru bunurile rămase de pe urma sa, poate apela la o modalitate instituită de lege, prin care se stabilește în mod clar ce parte va primi fiecare copil încă din timpul vieții părintelui său.   Această modalitate este denumită de legiuitor partaj de ascendent și își găsește reglementarea prin prevederile art. 1160-1163 Cod Civil.

Așadar la deschiderea succesiunii nu mai există o stare de indiviziune, dimpotrivă, fiecare moștenitor dobândește un drept de proprietate exclusivă asupra bunurilor cuprinse în lotul ce i s-a atribuit, fără a mai fi cazul să efectueze un alt partaj  succesoral.

Utilitatea partajului de ascendent este evidentă și din acest considerent este reglementată de legiuitor și îngăduită, ca o excepție de la intedicția privind actele privind succesiunile nedeschise. Un colateral, un descendent sau o altă persoană în afara ascendenților nu pot să împartă averea lor între moștenitorii prezumtivi, deoarece nu beneficiază de acest drept special.

În situația în care dispunătorul are, de exemplu, un singur fiu și mai mulți nepoți, nu poate face între aceștia o împărțeală de ascendent. Dacă are un fiu în viață și unul predecedat, ar putea face un partaj de ascendent între fiul său și copiii fiului predecedat.

Partajul de ascendent se poate realiza prin donație sau prin testament, cu respectarea formelor, condițiilor și regulilor prevăzute de lege pentru aceste acte juridice. Efectuarea partajului de ascendent trebuie să rezulte expres din contractul de donație sau din testament.

Ceea ce caracterizează partajul de ascendent sunt următoarele aspecte :

• Succesiunea se transmite în mod divizat și nu în stare de indiviziune către descendenți;
• partajul de ascendent nu pune capăt unei stări de indiviziune, ci evită crearea unei astfel de stări între descendenții defunctului;
• împărțeala își are izvorul în  voința ascendentului și nu în voința coindivizarilor sau a instanței judecătorești;
• dacă în partajul de ascendent nu au fost cuprinse toate bunurile moștenirii, bunurile necuprinse se vor partaja conform legii. ( art. 1162 Cod Civil) ;
• partajul de ascendent are o natură de act juridic mixt pe de o parte, este o liberalitate (donație sau testament), pe de altă parte, un act de împărțeală, prin care se împiedică nașterea stării de indiviziune între descendenți;
• este un act solemn, supus regulilor de formă privind testamentul sau contractul de donație;
• în cazul în care se aduce atingere rezervei succesorale unui moștenitor rezervatar, atunci partajul este valabil (acțiunea în nulitatea partajului urmează a fi respinsă), dar este supus reducțiunii, rezervatarul având dreptul de a obține complinirea rezervei.

Partajul de ascendent nu se poate efectua dacă există un singur descendent succesibil, fiindcă partajul presupune existența a cel puțin doi descendenți chemați la moștenire. Dacă există un singur  descendent, el va moșteni întreg patrimoniu, nu există posibilitatea creării indiviziunii.

Partajul de ascendent trebuie să respecte toate condițiile de validitate de formă și de fond  ale donației sau ale testamentului.

O condiție specifică de validitate este includerea tuturor descendenților în partajul de ascendent. Este lovit de nulitate absolută partajul de ascendent în care nu s-au cuprins toți descendenții care îndeplinesc condițiile pentru a veni la moștenire, fie în nume propriu, fie prin reprezentarea succesorală. Sancțiunea nulității absolute nu se aplică partajului în care nu a fost inclus un descendent care vine la moștenire prin reprezentarea succesorală, însă a fost cuprins acela pe care îl reprezintă. Dacă partajul este lovit de nulitate absolută pentru omiterea unui descendent, se poate recurge la partajul voluntar, partajul de ascendent neproducând efecte juridice (fiind nul absolut în privința tuturor descendenților).

Soțul supraviețuitor nu trebuie cuprins în partajul de ascendent. În schimb dacă prin  partajul de ascendent se încalcă rezerva succesorală a vreunui descendent sau a soțului supraviețuitor, sunt aplicabile dispozițiile privitoare la reducțiunea liberalităților excesive.

Bunurile care constituie obiectul împărțelii trebuie să constituie proprietatea exclusivă a ascendentului. În literatura de specialitate s-a reținut, că în privința bunurilor comune, partajul de ascendent poate opera doar pe calea donației, fiindcă soții pot dispune de bunurile lor comune împreună doar prin contract, testamentul conjunctiv fiind interzis ca pact asupra succesiunii viitoare.