Cât de mult îl doare pe ministrul Culturii de patrimoniul Iaşului. Petiţii fără un răspuns de la Bucureşti

Locuitorii de pe străzile Octav Botez şi Nicolae Bălcescu îşi amintesc ca şi cum ar fi fost ieri cât de repede a dispărut, într-un weekend din toamna anului 2015, o casă care figurează pe cea mai nouă Listă a Monumentelor Istorice. Construit la jumătatea secolului al XIX-lea, potrivit listei menţionate, imobilul a fost naţionalizat şi, ca atâtea alte case luate cu japca de statul român, lăsat să se degradeze. Recuperat în instanţă de cunoscuta actriţă Margareta Pogonat (bunicii ei fuseseră ultimii proprietari), casa şi terenul au fost vândute unui investitor imobiliar, căruia Primăria Iaşi i-a aprobat cât ai bate din palme proiectul construirii unui bloc. Asta, deşi în jur sunt doar case.

Cititi si: Procesul casei demolate de pe strada Bălcescu face victime colaterale

Scandalul a izbucnit în august 2018, când Marius Bodea, pe atunci preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Iaşi, şi Alexandru Muraru, devenit între timp preşedintele Organizaţiei Judeţene PNL Iaşi, au dezvăluit matrapazlâcul care datează încă de pe vremea când Mihai Chirica semna cu titlul de viceprimar. "Legea a fost respectată şi afirmaţiile celor doi politruci nu sunt decât baliverne", a declarat atunci primarul Iaşului, devenit între timp coleg de partid cu Muraru.

Atât investitorul, Cristinel Bolobiţă, cât şi fostul şef al Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu, dar şi primarul Chirica, s-au grăbit să invoce o greşeală în Lista Monumentelor Istorice – publicată în variantă corectată la începutul anului 2015. Astfel, susţin ei, nu casa demolată ar fi fost monument istoric, ci una de alături – deşi anii de construire diferă mult: cea pusă la pământ era datată 1850, iar cealaltă a fost ridicată în 1933. Mai mult, proprietarii celei din urmă nici nu ştiau că locuiesc într-un imobil monument istoric.

Jonglerii arheologice

Dar, chiar dacă blocul a fost pus de investitorul imobiliar şi de cei din primărie nu peste o casă monument, ci fix între două astfel de imobile – pentru că la doar câţiva metri se află cel mutat "din pix" pe listă de pe str. Bălcescu 17A pe aceeaşi stradă la nr. 17Bis, iar în cealaltă parte, la nr. 1, este Casa scriitorului Octav Botez – apare altă problemă.

Alexandru Muraru a reclamat în august 2018 lipsa descărcării arheologice, obligatorie în centrul Iaşului şi, cu atât mai mult, atunci când în vecinătate se află clădiri de patrimoniu. Ulterior, o hârtie care ar atesta cercetarea arheologică a fost strecurată la proiect. Dar, în loc să clarifice situaţia, a întărit şi mai mult suspiciunile.

Cititi si: Care imobil din cele „trei numere 17“ este monument? Joc politic, nu de logică

O familie care s-a trezit cu casa în umbra zidului de 13 metri înălţime a contestat în instanţă autorizaţia de construire, iar procesul este tărăgănat din 2018. Între timp, blocul a fost finalizat şi apartamentele sunt în prezent locuite, locatarii celor trei niveluri putând să privească nestingheriţi din balcoane tot ce se întâmplă în curtea de sub ei.

Alături de alte probleme din jurul acestui controversat proiect imobiliar, rămâne una pentru care familia Andrian – cea cu locuinţa şi curtea umbrite de mastodontul ridicat la mai puţin de un metru de gardul proprietăţii – a cerut ajutorul Ministerului Culturii. "Am solicitat în luna martie (2021, n.r.) Ministerului Culturii să-mi trimită Autorizaţia pentru supravegherea arheologică şi avizul final, dar nu am primit niciun răspuns. În luna iunie am făcut o revenire la solicitarea iniţială, la care, la fel, nu mi s-a răspuns. Această atitudine a funcţionarilor de la Ministerul Culturii de a tergiversa trimiterea unui răspuns a favorizat continuarea ilegală a lucrărilor de construcţie, care în mod normal ar fi trebuit sistate dacă cele două documente lipsesc", menţionează Sorin Andrian în adresa preluată în două interpelări formulate anul acesta de senatorul Marius Bodea. Prima interpelare a parlamentarului este datată 2 februarie, iar a doua, 30 martie. Niciuna dintre adrese şi interpelări nu a primit vreun răspuns de la ministrul Culturii, fie el liberal (Bogdan Gheorghiu, până pe 25 noiembrie 2021) sau social-democrat (Lucian Romaşcanu, de pe 25 noiembrie până azi).

Vedeti si: "Mă uit unde vreau eu!", ţipă în franceză femeia din balconul de la etajul 1 – un fel de "lojă" pentru "scena" de dincoace de gard