Chirica versus DNA – În ce condiţii se poate ajunge la alegeri anticipate la Iaşi?

Primarul Mihai Chirica rămâne cel puţin până vineri sub control judiciar. Acesta a contestat măsura dispusă de procurorii DNA, instanţa stabilind ziua de ieri ca termen de pronunţare. Primarul s-a prezentat ieri-dimineaţă la Tribunal, însoţit de avocatul Marius Striblea. Şedinţa de judecată nu a durat însă mult, întrucât apărătorul lui Chirica a solicitat acordarea unui nou termen, pentru a putea consulta dosarul. Decizia cu privire la controlul judiciar urmează să fie luată vineri.

Vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Marius Striblea, s-a declarat convins că ziua de vineri va marca ridicarea controlului judiciar dispus împotriva lui Chirica. "Măsura preventivă a controlului judiciar este luată nejustificat, dar mai ales cu încălcarea legii. Ea nu este necesară şi, în orice caz, apare ca fiind generată de aprecierea exagerată a unor acuzaţii ce nu stau în picioare. Interdicţia de a ocupa o funcţie, în cazul nostru cea de primar, nu există în legislaţie, unde se vorbeşte doar despre «profesie», «meserie» şi «activitate», termeni ce sunt de strictă interpretare. Mai mult, funcţia de primar, ansamblu de activităţi, rezultă în urma unor alegeri, nu se ocupă prin numire. Actul individual discreţionar al acuzării, echivalând cu o veritabilă suspendare din funcţie a primarului, nu poate înfrânge voinţa a peste patruzeci de mii de cetăţeni ce l-au votat pe Mihai Chirica pentru a conduce oraşul", a apreciat Striblea.

Conform aprecierii acestuia, măsura dispusă de procurori este excesivă, întrucât vizează întreaga activitate a lui Chirica, nu doar acţiunile vizate de anchetă. Practic, primarului i s-a interzis şi să meargă la Bucureşti pentru a susţine vreun proiect de investiţii, să acorde un premiu la o manifestare locală sau să participe la discuţiile legate de bugetul municipiului, în condiţiile în care acesta este cercetat doar pentru probleme de urbanism. "Una ar fi fost interdicţia de a coordona Serviciul de Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Iaşi, activitate de care se leagă suspiciunile din dosar, şi alta este să blochezi nelegal toate activităţile specifice funcţiei primarului, din care, evident, larga majoritate nu au nicio tangenţă cu obiectul dosarului şi nici nu-l pot influenţa în vreun mod. În sensul că funcţia aleasă, deputat, senator, primar etc., nu poate face obiectul interdicţiei de care vorbim, s-a pronunţat anterior şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", a argumentat Striblea.

Cazul la care s-a referit Striblea a fost cel al fostului deputat PSD Sebastian Ghiţă. Acestuia, procurorii DNA Ploieşti i-au interzis în 2015 să părăsească localitatea, dar şi să îşi exercite funcţia de deputat, tot o calitate aleasă, ca şi cea de primar. După doar 10 zile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis plângerea lui Ghiţă împotriva ordonanţei procurorilor.

Dacă însă, vineri, judecătorii Tribunalului vor respinge contestaţia depusă de Chirica, lucrurile s-ar putea complica pentru acesta. Conform Codului Administrativ, mandatul primarului încetează de drept în cazul imposibilităţii exercitării funcţiei timp de şase luni, pe parcursul unui an calendaristic. Reglementarea exemplifică această situaţie doar printr-o boală gravă, certificată, dar menţionează şi situaţia generală a "altor motive temeinice dovedite", categorie în care s-ar include şi controlul judiciar. Pentru aceasta, ar fi necesar ca procurorii să dispună prelungirea de încă două ori, cu câte două luni, a controlului judiciar dispus împotriva lui Chirica, iar eventualele contestaţii ale acestuia să fie respinse. În această situaţie, prefectul ar urma să constate prin ordin încetarea mandatului primarului. Ordinul poate fi, la rândul său, atacat în termen de 10 zile la instanţa de contencios administrativ, care trebuie să se pronunţe în decurs de o lună. Dacă ordinul nu este anulat, Autoritatea Electorală Permanentă va propune Guvernului organizarea de alegeri anticipate. Acestea vor avea loc în decurs de 3 luni de la rămânerea definitivă a ordinului emis de prefect.

Într-un scenariu aflat în acest moment la nivel teoretic, pe data de 4 august s-ar împlini 6 luni în care Chirica nu şi-ar fi exercitat mandatul. Până pe 14 august, secretarul Consiliului Local ar înştiinţa Instituţia Prefectului cu privire la apariţia situaţiei de încetare de drept a mandatului primarului. Ordinul emis de prefect ar putea fi atacat în contencios administrativ până pe 24 august. Dacă până la această dată ordinul nu ar fi contestat, noi alegeri ar urma să fie organizate până cel târziu pe 24 noiembrie. În cazul unei contestaţii judecate de instanţa de contencios administrativ, dar în urma căreia ordinul ar rămâne în vigoare, termenul s-ar decala cu o lună. Alegerile ar urma să aibă astfel loc cel târziu pe 24 decembrie.