De pe băncile facultăţii de Drept direct la job în Call Center. Nimic nu mai garantează reuşita? Studiu de caz: Bianca

După nenumărate încercări în ceea ce priveşte munca în diverse instituţii juridice, s-a angajat la un call center. Tânăra nu este singura aflată în această situaţie, iar motivele ar fi multiple, după cum susţine chiar ea. De ce o facultate nu îţi mai poate garanta succesul pe piaţa muncii? Ce este greşit?

“După ce am finalizat studiile de licenţă ale facultăţii de drept şi promovarea examenelor finale cu multă trudă, am simţit nevoia de o scurtă pauză, pentru a căpata noi forţe. După aceasta perioad de câteva luni, am început demersurile pentru obţinerea unui job din sfera juridică. Nu eram străină de conceptul de muncă, am avut joburi de la vârstă 16 ani şi ştiam nivelul de seriozitate pe care îl implică un astfel de angajament, ba chiar mai mult acum. Pe timpul facultăţii am efectuat practica de specialitate în diverse cabinete şi instituţii juridice pentru a obţine echivalentul unei minime experienţe în domeniu. Nu aveam iluzii si nici speranţe să gasesc rapid un job, ştiam de la colegii mai mari cum stă treaba. Ai nevoie de bani mulţi. Ştiu, în general, că «începutul» nu-i niciodată uşor, şi cu siguranţă nici absolventii de Drept nu sunt exceptaţi, dar eram pregătită! După multe depuneri de CV-uri şi interviuri eşuate, am reuşit să îmi găsesc un job decent pe care să îl armonizez cu programul de master pe care îl studiez în prezent. Însă nu în domeniul juridic aşa, cum îmi doream. De asemenea, cunosc colegi care, la ani buni de la absolvire, lucrează în instituţii bancare sau domenii total diferite de sfera juridicului. Problema locurilor de muncă pentru proaspeţii absolvenţi este una uriaşă, şi deloc plăcută”, ne-a mărturisit Bianca.

Ce nu a funcţionat

Facultatea de Drept pare că nu mai reprezintă o garanţie de succes, iar “lupta” pentru un post din domeniul studiat se poate transforma într-o dezamăgire, a mai menţionat Bianca.

“Sunt mulţi tineri optimişti, veniţi din medii sociale defavorizate, care au ajuns să finalizeze o facultate, cu multe eforturi şi multă muncă, din partea lor şi a familiilor, constatând la absolvire că, de fapt, nu au acces la joburile pentru care au trudit, şi e dezamăgitor. Multe locuri sunt rezervate prin nepotisme, altele pot fi ocupate doar dacă te pretezi într-o postură umilitoare, şi situaţii de acest gen sunt multe. Mentorii din acest domeniu au adesea un comportament greu de suportat, depăşind limitele morale”, a mai precizat Bianca, ea însăşi trecând prin situaţii jenante. Mai mult, absolventa a luat deja în calcul posibilitatea plecării din ţară.

“Încerc să întrevăd şi alte planuri, pentru că România nu promite prea multe, iar viaţa nu e doar pentru a câştiga cât să supravieţuieşti. Viaţa e despre dezvoltare, armonie, conectare cu noi şi cu oamenii din jur, despre valori morale. Oamenii ce se preocupă doar pentru pâinea de a doua zi mai au răgaz de a se gândi la toate astea? Întrebarea e retorică…”, a conchis Bianca.

O singură problemă, mai multe explicaţii

Magistratul şi rectorul UAIC, Tudorel Toader, a comentat fenomenul, prin intermediul ZDI. Nu o piaţă suprasaturată ar fi responsabilă de răspunsul la întrebarea “De ce se întâmplă asta?”, ci “ştiinţa de carte” laolaltă cu aspiraţiile fiecărui absolvent de Drept.

“Piaţa se reglează. Vedeţi, în ţară avem 4.600 de judecători, 600 de procurori, 2.600 de notari, 28.000 de avocaţi. Astea sunt cifrele. Pe de altă parte, toţi râvnesc la funcţiile acestea mari. E normal aşa. Prin urmare, tot statistica arată faptul că nu se intră la magistratură din primul an. De regulă intră prin al doilea sau al treilea an. Învaţă şi stăruie să reuşească, timp în care mai fac şi alte joburi. Eu asta cred că e explicaţia. La nivelul Uniunii suntem cu cea mai mică rată de licenţiaţi la mia de locuitori, iar pregătirea juridică ajută în orice domeniu, indiferent ce faci. Vă dau exemple absolut concrete dacă vreţi, că reuşesc să intre la notari învăţând şi săraci fiind, adică fără posibilităţi financiare. Ca orice stagiar, se duce pe lângă cineva, stagiarul nu-şi poate deschide cabinet. Deci nu este titular, face doi ani stagiatura, mai învaţă, mai vede cum este mersul şi după aceea, când se titularizează, îşi deschide şi cabinetul. Mai departe, nu este nevoie de resurse financiare să deschizi cabinet. Nici avocaţii stagiari nu pot face asta. Ştiinţa de carte e cea mai importantă”, a declarat Tudorel Toader.

Pe de altă parte, explicaţia specialiştilor în recrutare este că, în timp ce tinerii nu învaţă în facultate ce-ar trebui pentru a face faţă unui loc de muncă, respectiv pentru a căuta cea mai bună variantă, angajatorii nu se implică suficient şi nu au o atitudine pozitivă faţă de ei.

“În primul rând, e atitudinea angajatorilor faţă de nişte absolvenţi care nu ies din facultate flexibili, curioşi, deschişi la nou, care nu ştiu încotro să o ia. Apoi, nu prea avem nici competenţe asociate cu facultatea pe care o fac”, este de părere Bogdan Bodea, expert HR la o firmă de recrutare online.