Despre comportamentul financiar al gospodăriilor

O externalitate pozitivă (dacă dorim să vedem şi oportunităţile şi nu doar efectele negative) a crizelor financiare care au afectat economiile de-a lungul istoriei constă în faptul că aceste crize evidenţiază fragilitatea sistemelor economice. Astfel crizele financiare readucând în centrul atenţiei importanţa adoptării unui comportament economic responsabil şi sustenabil la nivelul gospodăriilor, agenţilor economici şi a autorităţilor publice. Autorităţile politice şi administrative, întreprinderile şi chiar indivizii au realizat după criza globala din 2008 că un rol important în crearea bulei ipotecare şi în declanşarea crizei a avut-o comportamentul nechibzuit al tuturor participanţilor. Astăzi, cu toţii suntem conştienţi ca pandemia de Covid-19 a expus fragilitatea bunăstării economice a gospodăriilor, politicile implementate pentru a limita răspândirea virusului ameninţând securitatea economică a populaţiei. În plus, criza energetică actuală şi creşterea accentuată a inflaţiei subliniază şi ele importanţa unui comportament financiar responsabil pe termen lung.

Studiile de specialitate subliniază că modul în care o gospodărie planifică şi acţionează din perspectivă financiară nu se bazează doar pe componenta economică, ci există mulţi alţi factori responsabili pentru comportamentele financiare la nivelul gospodăriilor precum alfabetizarea financiară, starea civilă şi dinamica cuplului, vârsta şi nivelul educaţiei, starea sănătăţii, aversiunea faţă de risc, interacţiunile sociale, experienţele anterioare şi valorile culturale.

La nivel microeconomic, procesul de economisire este pentru populaţie poate cel mai important mecanism pentru aplatizarea volatilităţii veniturilor şi pentru diminuarea unor şocuri economice. Mai mult, în contextul unei pieţe de capital slab dezvoltate, depozitele reprezintă printre puţinele instrumente financiare utilizate pentru acumularea de active. În multe ţări, creşterea consumului a fost finanţată prin împrumuturi, iar pentru multe gospodării aceste credite au devin neperformante în contextul crizei. Mai mult, generaţiile viitoare de vârstnici se pot confrunta cu o situaţie economică tensionată dacă nu economisesc suficient pentru pensionare şi se îndatorează excesiv. Pentru a preveni astfel de situaţii şi a încuraja bunăstarea socială, este important să fie încurajate economisirea şi consumul raţional.

Deciziile economice ale gospodăriilor cu privire la economisire şi cheltuieli sunt de interes şi pentru instituţiile de credit care ar trebui să ofere gospodăriilor servicii financiare adecvate. Înţelegerea factorilor care stau la baza deciziilor de economisire sau de a împrumuta bani este importantă pentru luarea deciziilor privind crearea de noi produse financiare şi în renegocierea condiţiilor de creditare ale clienţilor afectaţi de criză.

La nivel macroeconomic, deciziile indivizilor de a economisi sau de a-şi cheltui banii în mod colectiv influenţează economia globală deoarece economiile gospodăriilor reprezintă principala sursă de fonduri de investiţii. Economia unei ţări poate stagna dacă populaţia are un nivel al încrederii în economie scăzut şi îşi întârzie sau reduce cheltuielile, în timp ce prosperitatea pe termen lung se poate atinge doar în condiţii de încredere şi consum responsabil.

În consecinţă, înţelegerea şi monitorizarea corespunzătoare a comportamentului financiar al gospodăriilor sunt necesare pentru a promova politici macroeconomice adecvate care vizează o creştere economică echilibrată.

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi