Edi Iordănescu, misiune imposibilă

Nu mai durează mult, aproximativ două săptămâni, şi vom putea consemna debutul noului selecţioner, Edward Iordănescu, pe banca tehnică a echipei reprezentative de fotbal a României. Mai exact, pe 25 martie, tricolorii convocaţi de Edi vor juca pe stadionul din Ghencea contra Greciei, urmând ca peste numai patru zile să înfrunte Israelul, pe terenul acestuia. Deşi sunt doar teste amicale, aceste două partide sunt importante pentru suporterii – încă numeroşi – ai echipei noastre naţionale, consemnând începutul unui nou capitol al istoriei tricolorilor şi, posibil, un semnal pentru 4 iunie, debutul oficial al României, în Liga Naţiunilor.

De o lună de când a fost uns selecţioner, Edi Iordănescu s-a arătat scump la vorbă. Singurul semn clar pe care l-a dat este că va folosi la echipa naţională jucătorii cei mai în formă de care poate dispune, indiferent de datele de pe buletine. Un semnal care arată, la o primă ochire, că strategia sa diferă de cea a predecesorului Mirel Rădoi ori a contracandidatului Adrian Mutu, aceea de „întinerire cu orice preţ”, aducând mai degrabă cu principiile lui Dan Petrescu, controversatul antrenor de la CFR Cluj. Mai mult, Edi a oferit aceste repere ca răspuns la o întrebare privitoare la posibila revenire în sânul lotului a unor jucători precum Tamaş, Săpunaru sau chiar Budescu. Pe de altă parte, profilul antrenorului Edi Iordănescu, departe de modelul ofensiv mirelian, conduce la aceeaşi idee, aplaudată de conservatori: un fel de restauraţie bourboniană după „năzbâtiile” Napoleonului de Mehedinţi/ Oare aşa să fie?

Edi Iordănescu este un antrenor tânăr, doar cu trei ani mai vârstnic ca Mirel, dar cu 11 ani mai puţin decât Dan Petrescu. Ceea ce face greu de crezut că fiul „generalului” va fi opac la promovarea noii generaţii la naţională. Mai mult, se crede că Iordănescu jr. nu va oferi prea multe indicii la cele două prime teste care ne aşteaptă. El va porni, în mod logic, de la capătul de funie lăsat liber de Rădoi înainte de a reînnoda echipa după chipul şi asemănarea sa. Nici Dan Petrescu, nici Laci Bölöni nu ar fi procedat altfel. Tinerii avizi după tricouri tricolore şi fanii întineririi pot răsufla, deci, liniştiţi: repiţurcizarea naţionalei nu se întrezăreşte în mandatul lui Edi.

Totodată, trebuie reiterat că, observând ce se întâmplă în fotbalul românesc cu ai noştri tineri talentaţi, mai că îţi vine să le dai dreptate „gerontofililor”: talentele noastre, crescute pe apucate, numai în vederea unei vânzări cât mai rapide, fac tuşa cu graţie la cluburi mediocre. Cicâldău, Moruţan, Mihăilă, Dennis Man nu reuşesc să se impună în străinătate, după ce aici erau mai vedete. „Prinţişorul” Ianis Hagi a ajuns să însemne ceva la Glasgow Rangers, după două eşecuri severe la Fiorentina şi Genk. Florinel Coman, poate cel mai mare talent din ultimii ani, s-a accidentat şi a ajuns ridiculizat chiar de stăpânul său, Gigi Becali, după ce cerea până nu demult sume uriaşe pe ei şi probabil speră la o chemare din partea lui Gică Hagi să-l „resusciteze”. Acum presa şi samsarii vechi şi noi cer cu pumnii în masă chemarea urgentă a lui Tavi Popescu la naţională; Samsarul şef Gigi, împreună cu samsarii adjuncţi Meme şi Toni nu mai prididesc cu comparaţii, gen „Hagi, Dobrin, Balaci – mofturi, faţă de Tavi”, iar talentatul fotbalist va suferi la atingerea pragului de sus, făcându-i pe microbiştii de tastatură să suspine: „un alt talent pierdut”.

Şi pentru că noul selecţioner se plânge de portari, ne vine în minte cazul lui Andrei Vlad, aproape împins la greşeli în serie de către pedagogii din Pipera. Ridicat la statutul de „marfă de top” de specialiştii lui Gigi, Andrei a devenit o epavă declarată de către aceiaşi. Talentatul Târnovanu apără senzaţional de pe postura de pardesiu de vreme rea, dar în situaţia de la FCSB, fraier ar fi să devină „number one”. Iordănescu simte nedreptatea şi pare să-i acorde şanse lui Vlad. Asta în vreme ce Niţă (laureatul anului 2021) nu mai apără la Sparta, Radu este eternă rezervă la Inter, Lazar este rezerva lui Pigliacelli la Craiova, iar selecţionerul nu exclude ideea să-l reactiveze pe Tătăruşanu!

În astfel de circumstanţe începe mandatul lui Edward Iordănescu la naţionala României. Oare cât va dura până când vechiul şlagăr „Demisia-demisia” va reintra în topuri?