Costurile ar fi prea mari şi ar rămâne fără profit în urma comercializării, sau mai rău, ar ieşi în pierdere. „Plantele sunt încă în răsadniţă, abia de săptămâna viitoare încep să le planteze în solarii. Aceasta este o practică pentru a încălzi un spaţiu mai mic, vă daţi seama ce înseamnă să încălzeşti un solar întreg, câte lemne şi ce investiţie! La culturi nu avem, în urma gerurilor de zilele trecute, stricăciuni”, a precizat Laurenţiu Precup, şeful Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Iaşi (DAJ). Printre beneficiari se numără şi Cristian Dascălu, un tânăr agricultor în vârstă de 35 de ani din sat Podolenii de Sus, comuna Cozmeşti. S-a apucat de legumicultură în 2014 iar pe lângă cei 1.000 de metri pătraţi de solarii are şi 2 hectare de viţă de vie.

„De când semănăm şi până se termină cu frigul consum cam 1.200 de saci de rumeguş, pentru încălzirea răsadniţei. Sacul costă 13 lei, adică încălzirea mă ajunge 15.600 de lei, adică vreo 3.400 de euro. Încălzirea cu lemne ar costa tot ca atât, însă la lemne trebuie să stai să pui pe foc din două în două ore, pe când la rumeguş pui din opt în opt opre. Trebuie să ne mai odihnim şi noi! Suntem bucuroşi că banii din program ne ajută să acoperim rumeguşul”, povesteşte Cristian. Dacă ar fi să calculăm costurile pentru încălzire, observăm că ajung să depăşească preţul unei maşini second-hand, bună.  Bărbatul deţine două solarii a câte 500 metri pătraţi fiecare şi se pregăteşte să transfere, după ce se mai încălzeşte afară, firele firave din ghivece, direct în pământ. A fost în acest program şi anul trecut şi spune că banii de la stat sunt un real ajutor pentru ei. „Astăzi (n.r. ieri) semănăm afară gogoşarii roşii, galbeni, kapia, ardeii iuţi şi vinetele, cu care ieşim în mai pe piaţă”, mai spune ieşeanul pus pe treabă.

Conform datelor de la DAJ, cei mai mulţi beneficiari sunt din Târgul Frumos, aceasta fiind şi zona unde se găsesc cele mai multe solarii din judeţ. Aici locuiesc mulţi lipoveni, pentru care legumicultura este o tradiţie moştenită din familia în familie. În judeţul Iaşi există în prezent 100 de ieşeni înscrişi în program. Programul este adresat cultivatorilor de tomate în spaţii protejate care deţin o suprafaţă de minim 1.000 de metri pătraţi, care obţin o producţie de minim 2 kg de tomate pe metru pătrat şi care îşi asumă valorificarea producţiei în perioadele ianuarie- mai şi noiembrie – decembrie (în cazul sesiunii de toamnă).

Ajutorul de minimis prevăzut pentru acest sector în Programul de Guvernare este de 183 de milioane lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 40 de milioane euro. Valoarea ajutorului este de 3.000 euro de beneficiar pe an, iar sumele se plătesc într-o singură tranşă. „La nivelul judeţului Iaşi programul tomate este unul de succes, pentru că din cele 117 persoane înscrise anul trecut, 75 au fost eligibile şi au primit cei 3.000 de euro. De asemenea, şi anul acesta sunt deja înscrise 100 de persoane, comparativ cu perioada anului 2017, când în prima perioadă de înscriere în program nu era nici o persoană înscrisă. Cu toate că Iaşul nu este bazin legumicol, cum este Galaţiul, programul merge bine iar oamenii sunt mulţumiţi de el”, a precizat Roxana Florea, purtătorul de cuvânt al DAJ.