Omul de afaceri Dănuţ Prisecariu nu are linişte în Canada din cauza Fiscului din România. Un proces cu leu pe leu

În perioada sa de glorie, Dănuț Prisecariu era unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri ai Iașului. Deținea hotelurile Traian și Astoria, postul de televiziune Tele’M, Hala Centrală, fostul magazin universal Moldova, un mall în Botoșani, fiind implicat și în investiții imobiliare. O serie de decizii riscante și un conflict notoriu cu fostul primar Gheorghe Nichita l-au adus însă în situația de a-și lichida afacerile și a se muta în Canada, cu familia. Mai deține încă proprietăți în țară, așa că, după cum declara într-un interviu „din România ia bani din chirii și stă în Canada”. Proprietățile încă deținute în România l-au adus de altfel în conflict cu Fiscul.

El acuză un influent politician local de la PSD

Conform legii, organele fiscale au dreptul de a efectua verificări complete ale situației persoanelor fizice în privința impozitului pe venit atunci când se constată o diferență semnificativă între veniturile acesteia și cheltuielile efectuate. Diferența trebuie să fie mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai mică de 50.000 lei. Acesta a fost și cazul lui Prisecariu. În cadrul analizelor de risc efectuate în baza de date a ANAF pentru un grup de persoane s-a constatat că în 2013 avusese loc o majorare de capital social și creditări de societăți probabil prin aportul în numerar al lui Prisecariu. Sumele mari implicate au atras atenția, iar de la începutul lui august 2018 și până în decembrie 2019, inspectorii fiscali au puricat toți banii trecuți prin conturile lui Prisecariu. În final, au stabilit că acesta chetuise în 2013 cu 1,25 milioane lei mai mult decât încasase. Legal, era vorba de venituri cu sursă neidentificată, pentru care nu se plătise impozit. I s-a calculat un impozit pe venit suplimentar în valoare de 205.000 lei, la care s-au adăugat 126.000 lei, ca penalități și dobânzi.

Legea permite debitorului să scape de obligația de plată a accesoriilor, dacă achită principalul. Așa a procedat și Prisecariu, care a achitat 205.000 lei, ștergându-i-se astfel penalitățile. A contestat însă raportul de control, cerând anularea lui. Contestația i-a fost respinsă de ANAF, ceea ce a reprezentat începutul războiului în instanță.

În acțiunea sa în instanță, Prisecariu și-a exprimat dubiile cu privire la modul cum Fiscul ajunsese taman la el și nu la altcineva. Ceruse, fără a primi un răspuns clar, informații cu privire la procedura de selectare pentru verificarea fiscală personală. „Eschivarea organului de verificare de a-mi furniza informaţii cu privire la activităţile preliminare care au determinat verificarea fiscală personală mi-a confirmat bănuiala iniţială că această verificare a fost dispusă la presiunea unui influent politician PSD din Iași”, a spus Prisecariu. În plus, Fiscul încălcase prevederea legală conform căreia avea dreptul să declanșeze o verificare fiscală personală doar în cazul unei diferențe de 10% între veniturile cunoscute și cheltuielile efectuate. Or, el avusese venituri din surse cunoscute de 26,12 milioane lei. Cei 1,25 milioane lei identificați de Fisc reprezentau doar 4,77% din această sumă. Teoretic, Prisecariu nici nu ar fi trebuit să atragă atenția. Suspect i s-a părut și faptul că din cei patru inspectori care lucraseră la dosarul său, doar unul semna raportul final. Doi se pensionaseră, iar un al treilea era în concediu.

A justificat fiecare leu cheltuit

El a reproșat Fiscului și faptul că îi analizase și impozitase și veniturile realizate în Canada. Acest lucru ar fi reprezentat o încălcare a convenției privind evitarea dublei impuneri încheiate între România și Canada în 2004 și obligarea lui la plata de impozit pe veniturile obținute în Canada în ambele țări. Prisecariu preciza că i se impozitaseră până și cheltuielile aferente veniturilor din chirii obținute pe teritoriu Canadei, Fiscul apreciind că acestea nu aveau o sursă de finanțare identificată. I se imputau sume care proveneau din fondurile proprii ale soției sale și care fuseseră impozitate. O sumă de 85.000 de euro, de care Fiscul spunea că nu are o sursă clară de proveniență, fusese obținută din vânzarea de lingouri și monede de aur prin intermediul site-urilor de mică publicitate. În acțiunea depusă la Tribunal, Prisecariu relua punct cu punct fiecare leu luat în calcul de fisc, explicându-i proveniența. Conform omului de afaceri, nu existau venituri fără o sursă identificabilă și pe care să nu fi plătit deja impozit.

În analiza dosarului, magistrații Tribunalului au reluat practic analiza Fiscului, comparând-o cu actele depuse de Prisecariu, până la utima chitanță sau contract de împrumut. Judecătorii au acceptat criticile lui Prisecariu referitoare la dubla impunere, eliminând astfel o parte din veniturile luate în calcul de Fisc. Pentru altele, actele justificative depuse de Prisecariu arătau sursa de proveniență, departe de a fi „neidentificabilă”. Judecătorilor nu li s-a părut însă nimic anormal ca actul de control să aibă o singură semnătură a unui inspector care lucrase la el, câtă vreme era asumat oficial de conducerea ANAF. Magistrații nu au fost convinși nici de vânzarea aurului pe internet. Prisecariu era cunoscut ca un colecționar de monede, iar tranzacțiile erau plauzibile, dar nu aveau acoperire în acte. Nu existau nici facturi și nici acte care să arate transferul lingourilor. În final, judecătorii au decis anularea parțială a deciziei Fiscului, scăzând din banii imputați lui Prisecariu suma de 140.000 lei. Sentința nu a fost nici pe placul omului de afaceri, nici al Fiscului, ambele părți declarând recurs. Acesta a intrat marți pe rolul Curții de Apel, urmând să fie stabilit primu termen de judecată.