Penitenciarul din Copou dă vina pe Primărie pentru pierderea proceselor la CEDO. Pagube de milioane de euro

„Sistemul penitenciar are nevoie de această investiţie, iar nerealizarea acesteia va genera alte sancţiuni financiare asupra României din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului, sancţiuni care vor greva bugetul sistemului penitenciare, şi care pot fi suportate şi de comunitate în mod indirect, întrucât deţinuţii vor pleca din Penitenciar cu sume de bani considerabile fără a avea nicio implicare în activităţi de reintegrare social sau muncă, ci doar prin simplul fapt că au stat cazaţi în condiţii necorespunzătoare”, au reclamat oficialii închisorii ieşene.

Un conflict vechi de 5 ani: se pierd milioane de euro

Conflictul dintre Penitenciar şi municipalitate datează de mai bine de cinci ani, de când a fost demarat proiectul construirii unui nou pavilion de detenţie în incinta închisorii. Acesta urma să asigure suprafaţa minimă de 4 mp de spaţiu pentru fiecare deţinut impusă de normele europene. Nerespectarea acestei norme este invocată de numeroşi deţinuţi care dau în judecată statul român, câştigând despăgubiri. Un act depus în instanţă de Penitenciar indică o creştere exponenţială a despăgubirilor plătite de stat pentru condiţiile proaste de detenţie. Dacă în 2015 s-au plătit, în urma unor hotărâri CEDO, 459.000 euro deţinuţilor, suma a crescut la 1,3 milioane euro în 2016, la 2,3 milioane euro în 2017 şi la 3,2 milioane euro în 2018.

Un proiect de extindere a capacităţii de cazare a deţinuţilor a fost aprobat de Consiliul Local în 2008. La acea dată însă, nu s-a ajuns la demararea lucrărilor, din cauza restricţiilor bugetare provocate de criza economică. După 10 ani, Penitenciarul a reluat procedurile, înaintând spre aprobarea CL un PUZ actualizat, similar în esenţă cu cel din 2008. De această dată însă, proiectul a fost respins, dar fără ca municipalitatea să prezinte motivele concrete ale deciziei. Abia când Penitenciarul s-a adresat instanţei, reprezentanţii Primăriei au invocat prejudiciul estetic adus de prezenţa închisorii în Copou, printre parcuri, monumente de for public şi clădiri-monument sau sentimentul de nesiguranţă produs locuitorilor zonei de prezenţa penitenciarului. Aceasta, deşi proiectul prevedea construirea unui pavilion în incinta deja existentă. Ar fi rămas acelaşi număr de deţinuţi între aceleaşi ziduri cu sârmă ghimpată, doar că mai răsfiraţi. În noiembrie 2020, Curtea ieşeană de Apel a obligat Consiliul Local să reia în discuţie PUZ-ul propus de Penitenciar şi să ia o decizie motivată asupra lui.

Se cere sancţionarea Primăriei

Timpul a trecut însă fără ca o decizie asupra construirii noului pavilion să fie luată, ceea ce a determinat Penitenciarul să se adreseze din nou instanţei. În aprilie anul trecut, Penitenciarul a cerut sancţionarea financiară a Primăriei pentru faptul că nu a pus în aplicarea decizia Curţii de Apel din noiembrie 2020. La dosar a fost ataşat un teanc de adrese trimise de Penitenciar în perioada 2020-2022 Primăriei, la care nu se primise niciun răspuns.

De cealaltă parte, reprezentanţii Primăriei şi ai Consiliului Local şi-au clamat nevinovăţia. Un nou proiect de hotărâre fusese supus aprobării CL, dar fusese respins, în noiembrie 2021. Proiectul fusese reintrodus pe ordinea de zi a ultimei şedinţe din acel an, organizată pe 29 decembrie. Fusese însă retras de pe ordinea de zi după înregistrarea, în aceeaşi zi, a unei petiţii semnate de 500 de cetăţeni care îşi manifestau opoziţia faţă de proiect. În locul proiectul de construire a unui nou pavilion al Penitenciarului, CL a aprobat în decembrie 2021 desemnarea unor reprezentanţi ai municipiului care să negocieze cu Ministerul Justiţiei mutarea închisorii din Copou. Demersul nu s-a concretizat în niciun fel.

Oricum, au argumentat reprezentanţii Primăriei, chiar dacă planul urbanistic zonal ar fi fost aprobat de CL, acest lucru nu garanta că avea să fie obţinută şi autorizaţia de construire. Prin urmare, nu se putea aprecia un eventual prejudiciu suferit de Penitenciar. În mai anul trecut totuşi, după începerea procesului, Direcţia Arhitectură şi Urbanism trimisese din nou proiectul către secretarul general al municipiului în vederea introducerii pe ordinea de zi a unei şedinţe în plen a CL.

Primăria ar urma să plătească penalizare de 500 lei pe zi de întârziere

În analiza dosarului, magistraţii Tribunalului au constatat că municipalitatea mimase soluţionarea problemei. În 2020, fusese obligată de instanţă să aprobe sau să respingă PUZ-ul propus de Penitenciar. În primul caz, pavilionul putea fi construit. În al doilea caz, Penitenciarul s-ar fi putut adresa justiţiei, în căutarea unui verdict favorabil. CL nici nu aprobase, nici nu respinsese proiectul. Îl pusese şi îl scosese de pe ordinea de zi. Alte demersuri nu mai fuseseră efectuate. „De altfel, nici în cursul judecăţii dosarului, deci nici ulterior lunii mai 2023 nu s-a dovedit efectuarea altor demersuri de către pârâtă”, au constatat judecătorii.

Aceştia au obligat Primăria la plata a 500 de lei pe zi până la punerea în aplicare a deciziei Curţii de Apel din noiembrie 2020. Sentinţa nu este definitivă, recursul declarat de CL intrând marţi pe rolul Curţii de Apel.