Proprietarul unei case din CUG încearcă să oprească ridicarea unor blocuri lângă gardul său

Cu câteva zile înaintea Crăciunului 2018, Consiliul Local a aprobat, pe şoseaua Nicolina, în zona rondului vechi CUG, un plan urbanistic zonal, în favoarea lui Costel şi a Geaninei Avram.

Acesta prevedea construirea a două blocuri, de 4 şi 11 etaje, şi a altor două imobile mai scunde, pe un teren de 2.500 mp vecin proprietăţii lui M.C. Ieşeanul a cerut în instanţă anularea hotărârii CL, invocând faptul că procedura legală de informare şi consultare a publicului a fost încălcată, întrucât nu i se ceruse acordul, ca vecin, pentru noile construcţii.

CITESTE SI: Un ieşean a reuşit să oprescă ridicarea unui bloc lângă casa sa. Cum a convins judecătorii

În plus, Regulamentul general de urbanism nu permite construirea unor imobile cu mai mult de două etaje mai înalte decât cele vecine. Or, M.C. avea pe terenul său o simplă casă cu un etaj. În al treilea rând, distanţa dintre casă şi viitorul bloc de patru etaje era de doar 3,7 metri, ceea ce ar fi impus realizarea unui studiu de însorire.

Magistraţii Tribunalului au considerat suficient să analizeze un singur argument dintre cele invocate de M.C. Astfel, ei au precizat că informarea şi consultarea publicului este o condiţie obligatorie în elaborarea planurilor de urbanism. M.C. nu fusese informat şi nici nu i se ceruse acordul, aşa că această condiţie nu fusese îndeplinită.

Odată demonstrată încălcarea unei dispoziţii legale imperative, magistraţii au considerat că nu mai este necesară analizarea şi a celorlalte motive de nulitate şi au dispus anularea hotărârii CL.

Nu aceeaşi interpretare a fost dată legii în cadrul apelului declarat de CL şi investitori. Aici, Costel şi Geanina Avram au invocat prescrierea dreptului de acţiune. Ei începuseră demersurile administrative pentru obţinerea PUZ în septembrie 2018, iar M.C. făcuse prima petiţie abia în martie 2020.

Argumentul nu fusese însă adus la dezbaterile pe fond din faţa Tribunalului, aşa că a fost respins de magistraţii Curţii de Apel. A fost respins şi argumentul că PUZ-ul atacat de M.C. viza două parcele, dintre care doar una se învecina cu terenul ieşeanului.

În schimb, a avut succes alt motiv de casare invocat, respectiv faptul că Tribunalul analizase doar unul dintre cele trei motive de nelegalitate, lipsa acordului vecinilor.

"Instanţa de fond avea obligaţia de a analiza cu prioritate cele două obiecţiuni ce privesc fondul chestiunii, respectiv încălcarea regimului de înălţime şi lipsa studiului însorire şi ulterior să constate dacă s-a produs sau nu o reală vătămare reclamantului. Astfel, dacă cele două motive de nelegalitate se dovedesc a fi întemeiate, atunci reclamantul a suferit o vătămare prin lipsirea sa de posibilitatea de a-şi exprima propria opinie, putându-se evita încă de la început adoptarea unui act nelegal. Dimpotrivă, dacă s-ar ajunge la concluzia că cele două motive de fond ar fi neîntemeiate, atunci în mod evident nici în etapa de informare reclamantul nu era în măsură să influenţeze cu nimic modul de adoptare a actului administrativ, obiecţiunile sale fiind nelegale", au apreciat magistraţii. Aceştia au dispus casarea sentinţei date de Tribunal şi înapoierea cauzei spre rejudecare.