Dependenţa de jocuri video a fost inclusă de curând de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pe lista afecţiunilor mintale, în aceeaşi categorie cu dependenţa de cocaină sau cu cea de jocuri de noroc. Mai exact, în cea de-a 11-a ediţie actualizată a Clasificării Internaţionale a Bolilor şi Problemelor de Sănătate au fost incluse tulburările psihice generate de dependenţa de jocuri video, fiind prima actualizare la nivel global de la începutul anilor 1990 şi până în momentul de faţă.

Specialiştii de la Institutul de Psihiatrie „Socola” spun că fenomenul este îngrijorător, fiind o problemă care s-a accentuat în fiecare an. În Compartimentul de Neuropsihiatrie Infantilă al unităţii medicale, din cadrul Secţiei clinice Psihiatrie VI acuţi, ajung adolescenţi care petrec ore în şir jucându-se, fiind rupţi de realitate şi formându-şi propria realitate. Părinţii sau prietenii apropiaţi observă că au un comportament neadecvat şi că se izolează de realitate, neştiind exact ce se întâmplă cu ei. Unul dintre cele mai grave cazuri care a ajuns recent la „Socola” a fost un adolescent care trăia cu ideea că lumea din joc este cea adevărată, ajungând să îi îngrijoreze pe cei din jur atunci când a fugit de acasă. Se considera urmărit, agresat, şi chiar ameninţat cu moartea de cei cu care se afla în diferite alianţe online, fiind totodată dezamăgit că cei alături de care îşi construise o asociaţie deveniseră duşmanii lui. Medicii au identificat un fenomen de schizofrenie, dar şi un delir de grandoare, adolescentul crezând că este foarte bun în domeniu şi că cei de la NASA îl vor selecta, şi chiar îi vor cumpăra un apartament de lux în Bucureşti pentru a putea lucra cu ei. A necesitat mult timp tratament de specialitate şi internare, iar medicii spun că, în ciuda tendinţei părinţilor de a refuza internarea, aceasta este singura metodă.

Lipsa de afecţiune şi nemulţumirile – primul pas

Dependenţa însă nu apare la toţi cei care sunt pasionaţi de un anumit joc sau la toţi care petrec multe ore în faţa calculatorului, medicii explicând că totul ţine de mai mulţi factori, cei mai predispuşi fiind cei care au nemulţumiri pe alte planuri. „Există persoane mai vulnerabile decât altele, de exemplu cei care au nemulţumiri existenţiale, care nu au o siguranţă afectivă în relaţiile în cadrul familiei, cei care sunt în asistenţă socială sau tineri care la vârsta adolescenţei trec prin crize de identitate, legate de vârstă. Aceştia riscă să devină dependenţi de jocurile online pentru că le oferă o satisfacţie de negăsit în alte planuri ale existenţei lor”, a explicat dr. Adriana Panaitescu, medic primar neuropsihiatrie infantilă de la Institutul de Psihiatrie „Socola”. Specialistul mai spune că mecanismele care duc la dependenţă sunt asemănătoare cu cele ale consumului de droguri, diferenţa fiind că în cazul jocurilor este strict legat de plăcerea pe care o oferă această activitate. „Este o satisfacţie pe care o resimt, fiind legată de centrele plăcerii şi de eliberarea de endorfine, o satisfacţie pe care vrei să o încerci cu atât mai mult cu cât în viaţa reală nu ai foarte multe variante. Fenomenul plictiselii în viaţa adolescenţilor şi a tinerilor este unul care ne îngrijorează foarte tare, fiind totodată şi foarte răspândit. Copiii care nu primesc ceea ce poate da consistenţă vieţii pentru mai târziu riscă să devină plictisiţi şi să îşi umple acest gol interior cu multe activităţi care nu sunt utile şi mai ales dăunătoare formării lor strict vobind de sănătatea mintală”, a completat dr. Adriana Panaitescu.

Aceasta recomandă ca mintea copiilor şi adolescenţilor să fie stimulată în cât mai multe moduri, aflându-se la un moment în care curiozitatea poate fi un motor pentru desfăşurarea altor activităţi. „Un studiu important realizat de cei de la NASA, care studiază capacitatea de atenţie, de concentrare sau de reacţie rapidă la sarcini neprevăzute, pentru cei care sunt antrenaţi în activităţi militare specifice, a reliefat că cei care petrec mai mult de 40 de minute pe zi jucând jocuri online încep să aibă scăderi ale acestor capacităţi. Adolescenţii îmi spun că stau în mod curent 6-8 ore pe zi, în special seara şi noaptea, că dorm spre dimineaţă. Ajung la o privare de somn, ajung la dezechilibre hormonale, pentru că somnul are un rol important în prezervarea capacităţilor intelectuale şi de relaţionare, în starea de bine”, a completat medicul ieşean.

Conectaţi online 12 ore pe zi

Pentru a nu ajunge în astfel de situaţii, părinţii trebuie să observe din timp dacă există un exces de petrecere a timpului liber în acest sens, primul semn de dependenţă fiind cât timp petrec tinerii conectaţi la jocuri.

Din păcate, majoritatea părinţilor ajung să se adreseze specialistului atunci când nu se mai înţeleg cu adolescentul, fără să ştie ce se întâmplă exact cu ei. Problema devine una cronică atunci când ani de zile adolescenţii petrec în fiecare zi câte 10 -12 ore la calculator, începând să aibă şi probleme de sănătate pe fondul sedentarismului şi a obezităţii. „Părinţii vin la noi pentru că nu se mai înţeleg cu copilul, însă nu ştiu exact ce anume joacă, ce scenarii presupune jocul respectiv. Ne povestesc că nu se mai înţeleg cu ei, nu mai comunică, nu sunt interesaţi de şcoală, le scade posibilitatea de a avea rezultate şcolare pentru că le scad capacităţile intelectuale pentru sarcinile obligatorii. Adolescenţii nu mai au răbdare, devin impulsivi până la agresivitate şi violenţe familiale. Este o atingere a întregului organism pe care o simt”, a conchis dr. Adriana Panaitescu, medic primar neuropsihiatrie infantilă.