“Amendă” uriaşă pentru noile tramvaie ale Primăriei. „Atacăm în instanţă!”

„Corecţiile financiare pot fi propuse de noi, de autoritatea de audit sau de autoritatea de management, ca urmare a verificărilor efectuate la proiecte, în principal la contracte de achiziţii. Analiza corecţiilor este făcută de către autoritatea de management, această autoritate având atributul de a le impune efectiv. Corecţiile pot fi contestate în etapă administrativă sau pe calea instanţei”, a declarat directorul ADRNE, Vasile Asandei. Corecţiile nu ascund în mod neapărat o fraudă, în condiţiile în care majoritatea dintre acestea fac referire în special la nereguli administrative, iar, de cele mai multe ori, vizează interpretări neunitare ale legislaţiei specifice.

Achiziţia de tramvaie de către Primăria Iaşi: trei corecţii

Conform situaţiei ADRNE, Primăriei Iaşi i-au fost imputate şapte corecţii financiare în cadrul a cinci proiecte europene derulate de municipalitate. Deocamdată, patru dintre acestea au fost confirmate şi în urma verificării autorităţii de management a Programului Operaţional Regional (AM POR), dar una dintre acestea una a fost anulată. Achiziţia a 16 tramvaie noi a atras instituţiei cea mai mare corecţie, respectiv de aproape 8,4 milioane lei. Această achiziţie a făcut obiectul unei singure licitaţii, împărţită în trei loturi, în condiţiile în care fondurile au fost asigurate prin intermediul a trei proiecte europene distincte, dar toate sunt în relaţie cu modernizarea infrastructurii de tramvai de la nivelul oraşului.

Licitaţia a fost adjudecată de către producătorul turc Bozankaya, pentru toate loturile, iar contractele au fost semnate în noiembrie 2019 (două) şi iulie 2020 (unul). Valoarea totală a achiziţiei s-a ridicat la aproape 168 milioane lei, inclusiv TVA, iar pentru fiecare dintre cele trei contracte a fost impusă o corecţie de 5%. Municipalitatea ieşeană a anunţat că va ataca în instanţă măsurile dispuse de AM POR. „Cele trei corecţii sunt, de fapt, pentru aceeaşi documentaţie de atribuire (pe loturi) privind achiziţia de tramvaie şi pentru care se pregăteşte sesizarea instanţei de contencios administrativ şi fiscal, Municipiul Iaşi susţinându-şi, în continuare, punctul de vedere, conform căruia procedura a fost una corectă, comunicarea cu Jurnalul Oficial al Uniunii Europene desfăşurându-se conform prevederilor legale”, se arată într-un punct de vedere trimis de Primăria Iaşi.

Cititi si: Cel mai mare proiect din Iaşi, de jumătate de miliard de euro, a primit undă verde

La momentul lansării licitaţiei, în sistemul naţional de achiziţii publice (SICAP) a fost publicat şi numărul sub care a apărut anunţul în JOUE – având în vederea valoarea achiziţiei, există această obligativitate de a publica anunţul de licitaţie şi la nivel european. În cazul a două dintre cele trei proiecte europene au fost aplicate corecţii şi în cazul contractelor de lucrări. Asocierea de firme Conest – Mari Vila a câştigat ambele licitaţii. În primul caz este vorba despre modernizarea a trei tronsoane de cale de rulare: contractului în valoare totală de 52,5 milioane lei (inclusiv TVA) i-a fost aplicată o corecţie de 5% (2,6 milioane lei), sancţiune care a fost anulată de AM POR. „Prin Decizia nr. 455/19.11.2020, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a admis contestaţia formulată de UAT Municipiul Iaşi împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare şi a dispus anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. 124413/18.09.2020”, a precizat Primăria. La cel de-al doilea contract, lucrările fac referire la un singur tronson de cale de rulare (pe ruta Iaşi – Dancu, cartier dintr-o comună limitrofă Iaşului): corecţia a fost tot de 5% la un contract în valoare de 53,5 milioane lei. În acest caz, Primăria a confirmat că sancţiunea este în prima etapă a verificării conformităţii, iar instituţia va trimite punctul său de vedere către autoritatea de management.

Alte două corecţii: câte 25%

În ceea ce priveşte o altă corecţie, Primăria a pierdut, în primă instanţă, contestaţia depusă la Tribunalul Iaşi: sancţiunea a fost de 25% din valoarea unui contract de asistenţă tehnică încheiat cu asocierea de firme Arc Design – Elma Stil în cazul reabilitării unui monument istoric din centrul oraşului, cunoscut ieşenilor drept „Baia Turcească”. În acest caz, corecţia a ajuns la peste 35.000 lei, iar obiectul a avizat faptul că firma care a realizat documentaţia de proiectare a asigurat şi asistenţa tehnică a proiectului.

„Municipiul Iaşi a declarat recurs şi urmează a fi stabilit primul termen de judecată. Art. 17 alin. 4 care este considerat a fi încălcat, a suscitat multe discuţii şi dispute în instanţe cu autorităţile contractante, dovadă că legiuitorul l-a modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 485/2020 introducând un nou paragraf”, se arată în punctul de vedere al Primăriei. Paragraful la care face referire municipalitatea vizează, în opinia instituţiei, separarea valorii estimate a serviciilor de asistenţă tehnică de cea a lucrărilor. „Valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, separată de valoarea estimată a contractului având ca obiect execuţia lucrărilor aferente obiectivului de investiţii, dacă se atribuie contracte distincte de servicii de proiectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului, respectiv de lucrări”, este paragraful la care a făcut referire Primăria Iaşi. Nu în ultimul rând, pe aceleaşi considerente, o corecţie de 25% (35.105 lei) a fost propusă de ADRNE şi la un contract de proiectare aferent modernizării unei zone de agrement din oraş (C.A. Rosetti).

Peste 200 de corecţii propuse, unele deja aplicate

În situaţia prezentată de ADRNE apar peste 230 de corecţii financiare în cazul beneficiarilor de fonduri europene prin POR din cele şase judeţe ale zonei de nord-est a ţării. În peste 90% este vorba despre instituţii de stat: primării, ministere, direcţii, consilii judeţene sau universităţi. O valoare totală a corecţiilor nu poate fi calculată la acest moment, pentru că multe din acestea sunt în stadiul de verificare. În cazul celor care au fost confirmate şi imputate de AM POR, valoarea depăşeşte pragul de 15 milioane lei. Printre beneficiarii care au avut reţineri la plată, în afară de Primăria Iaşi, se mai numără Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (corecţii de circa 5 milioane lei în cazul unor contracte subsecvente pentru livrarea de ambulanţe la nivelul regiunii de nord-est) sau Universitatea „Al.I. Cuza” (o corecţie de 100% la un contract de servicii elaborare proiect tehnic şi asigurare asistenţă tehnică – circa 110.000 lei). Corecţii similare, în ceea ce priveşte documentaţiile tehnice, au mai fost şi în cazul altor instituţii: comuna Ungheni, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi sau Spitalul CFR Iaşi, precum şi la beneficiari din celelalte judeţe ale regiunii.

Numeroase corecţii (68) sunt în cazul spitalelor de sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, dar, conform situaţiei ADRNE, până acum nu au fost imputate efectiv. În general, contractele „amendate” au avut ca obiect furnizarea de diverse echipamente medicale, într-un singur caz fiind vorba despre lucrări (Spitalul de Urgenţe din Bacău). Cel mai mare contract verificat şi „amendat” datează din 2015: furnizarea unor echipamente la Direcţia de Sănătate Publică Iaşi – contract de 10,6 milioane lei cu o corecţie financiară de 5%. Celelalte contracte au fiecare o valoare sub pragul de 5 milioane lei, corecţiile fiind cuprinse între 5% şi 25%. În ceea ce priveşte mediul privat, doar puţin peste 20 de „sancţiuni” financiare sunt verificate, până acum fiind soluţionate doar patru dintre ele de către AM POR: cea mai mare (100.000 lei) a fost în cazul unei firme din Neamţ care a atras fonduri pentru construirea unei unităţi de cazare, corecţia fiind impusă în situaţia contractului de lucrări. În schimb, o corecţie care este în verificări trece pragul de 1,1 milioane lei: în acest caz, un spital privat din Iaşi a încheiat un contract de 7,1 milioane lei pentru achiziţia unor dotări pentru imagistică medicală.

Corecţiile fac obiectul a numeroase procese

În opinia Primăriei Iaşi, cea mai mare parte dintre corecţii este generată de o interpretare neunitară a dispoziţiilor legale de către autorităţile implicate în derularea proiectelor. „Un alt motiv care generează o succesiune de corecţii rezidă în multiplele modificări legislative intervenite pe cuprinsul duratei programării şi implementării proiectelor”, spune Primăria Iaşi. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, în numeroase cazuri au existat divergenţe chiar între Comisia Europeană şi statele membre în ceea ce priveşte modalitatea în care au fost traduse şi transpuse directivele.

„În toate cele trei exerciţii financiare derulate prin bugetul Uniunii Europene, Municipiul Iaşi a iniţiat procedurile de contestare, atât proceduri admnistrative, cât şi judecătoreşti. O parte din aceste corecţii au fost câştigate în instanţă, dar există şi corecţii câştigate de Municipiul Iaşi în etape de procedură administrativă. O altă parte a corecţiilor, chiar şi cele în care contestaţiile au fost respinse de către instanţele judecătoreşti, au fost preluate şi suportate de la bugetul de stat pe considerente de transpunere inadecvată a directivelor adoptate la nivel european”, se mai arată în punctul de vedere al Primăriei. Faptul că aplicarea corecţiilor financiare aglomerează instanţele de judecată este o certitudine: numeroase astfel de sancţiuni financiare ajung să fie atacate în instanţă, iar procesele ajung chiar şi la Curtea Supremă. „Numărul litigiilor în ultimii 10 ani a explodat în România: ponderea litigiilor de contencios administrativ era de 70-80% din litigiile aflate pe rolul instanţei supreme. Dintre acestea, mare parte erau litigii legate de aplicarea acestor corecţii financiare”, a declarat Eugenia Marin, fostă judecătoare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-o dezbatere organizată recent de către PressHub.ro.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.