Cea mai frecventă afecţiune a fumătorilor poate afecta grav calitatea vieţii. Ce este de făcut – ne spune medicul pneumolog Mihaela Ivan!
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Cea mai frecventă afecţiune a fumătorilor poate afecta grav calitatea vieţii. Ce este de făcut – ne spune medicul pneumolog Mihaela Ivan!

GALERIE
fumatori
  • fumatori
- +

Mariana Constantin, 38 ani, Iaşi: „Tatăl meu, în vârstă de 66 de ani, se chinuie cu un BPOC, de peste 10 ani. În ciuda acestui diagnostic, a mai fumat. El spune că rar dar eu nu ştiu cât de adevărat este, pentru că stă singur. În ultimul timp, se plânge tot mai des de dureri frecvente în piept, oboseşte mai repede decât înainte, se învineţeşte în jurul gurii şi a tot slăbit. Numai anul acesta a ajuns de trei ori la medicul pneumolog care îl are în evidenţă. De fiecare dată l-a ajutat să depăşească momentul dar acum Spitalul de Pneumoftiziologie este tot mai solicitat de cazurile de Covid-19 şi ne va fi tot mai greu să ne descurcăm. Mai ales că eu lucrez şi nu îl pot supraveghea tot timpul. M-ar ajuta foarte mult, dacă mi-aţi putea recomanda o instituţie medicală unde să poată fi trataţi pacienţi cu BPOC întro fază mai avansată“.

Dr. Mihaela Ivan, medic specialist pneumolog atestat în îngrijiri paliative, Şef de secţie Redhospital Sf. Sava, Iaşi ̏: „Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o afecţiune severă care determină progresiv incapacitatea de a respira, devenind o reală problemă de sănătate publică. BPOC este o boală lent evolutivă, iar una din consecinţele sale tardive este insuficienţa respiratorie cronică obstructivă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că această boală cauzează decesul a peste 2,8 milioane de persoane anual. Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au clasat BPOC pe locul 3 în lume printre toate cauzele de mortalitate în anul 2020.

BPOC este o afecţiune plurifactorială, condiţionată genetic, constituţional şi prin poluare cronică a aerului respirat, ce determină modificări respiratorii cu reversibilitate minimă, nesemnificativă şi caracterizată de un sindrom inflamator cronic (inflamaţie cronică) ca răspuns la factori iritativi cronici din aerul respirat (fumat, factori de mediu profesional sau habitual). Tabagismul, mai cu seamă sub forma fumatului de ţigarete, reprezintă cel mai important factor de risc pentru BPOC, iar prevalenţa aceste boli este ȋn creştere pentru că fumatul continuă să reprezinte o endemie globală. Din păcate, BPOC este o cauză majoă de dizabilitate, de morbiditate şi mortalitate. Pacienţii cu BPOC stadiul avansat sunt cei mai susceptibili de a fi internaţi de 3-4 ori pe an, cu exacerbări acute ale bolii, care sunt costisitoare pentru îngrijirile de sănătate. Principalele semne şi simptome întâlnite în BPOC sunt: dispneea de efort (lipsa de aer care este cauza cea mai frecventă de prezentare la medic) şi tusea cronică productivă (tuse zilnică care afectează bolnavul în majoritatea zilelor unei săptămâni). În tabloul clinic întâlnim şi durere toracică şi anxietate.

Secundar, bolnavii dezvoltă un sindrom depresiv, din cauza invalidării lor progresive fizice, pierderii autonomiei şi marginalizării sociale sau sentimentului de culpă de a fi „povara“ familiei şi a societăţii. Procesul inflamator cronic bronhpulmonar are un răsunet general, manifestat prin scădere ponderală pȃnă la caşexie, scăderea masei musculare, cu afectarea cantitativă şi calitativă a muşchilor respiratori. Din descrierea simptomatologiei manifestată la tatăl dumneavoastră, el este un bolnav probabil cu un BPOC în stadiul sever sau foarte sever, care poate beneficia de un serviciu de îngrijire paliativă, unde scopul nostru principal este îmbunătăţirea calităţii vieţii, promovarea demnităţii umane şi confortului, atȃt al pacienţilor cȃt şi familiilor acestora, influenţând în mod pozitiv evoluţia afecţiunii respiratorii şi a complicaţiilor ei. Aşa cum aţi descris starea clinică, tatăl dvs are nevoie de sprijin specializat paliativ asigurat de o echipă multidisciplinară formată din medici, asistenţi medicali, infirmieri, psihologi, kinetoterapeuţi, preot, care vor pune accentul pe asigurarea unei cȃt mai bune calităţii a vieţii bolnavului.

Aceasta echipă va aplica măsuri specifice îngrijirilor paliative prin: medicaţie pentru controlul simptomelor (dispneei, tusei şi a producţiei de expectoraţie), psihoterapie, asistenţă spirituală (la cerere, în conformitate cu religia/confesiunea pacientului), kinetoterapie (exerciţii de creştere a rezistenţei musculare, exerciţii de creştere a forţei musculare, exerciţii de creştere a elasticităţii articulare, exerciţii de creştere a stabilităţii şi gimnastică respiratorie), meniuri adaptate pentru a combate denutiţia (asigurarea suportului nutriţional prin creşterea apetitului şi a ingestiei alimentare), activităţi socio-culturale şi terapie ocupaţională, cu încurajarea bolnavilor cu BPOC de a rămâne activi! Când începem paliaţia la un pacient cu BPOC? Când are:

  • VEMS < 30% (volumul exipirator maxim pe secundă- determinat prin spirometrie care este o explorare funcţională respiratorie);
  • istoric de > de 2 exacerbări în ultimele 12 luni;
  • internări frecvente în spital/scurtarea progresivă a intervalului între internări;
  • ameliorare limitată după tratament;
  • dependent de oxigenoterapie;
  • comorbidităţi severe: insuficienţă cardiacă cronică, diabet zaharat;
  •  
  • dispnee severă, neremisă cu tratament.

Medicii din asistenţa medicală primară şi secundară, pot contribui prin identificarea pacienţilor cu BPOC sever sau foarte sever care ar putea beneficia de paliaţie, ȋndrumȃndu-i către servicii specializate pe acest tip de îngrijire, unde sunt aplicate soluţii cu privire la ameliorarea supravieţuirii, ameliorarea simptomatologiei, ameliorarea calităţii vieţii, sprijin social şi spiritual atât pentru pacienţi cât şi pentru familiile lor.

Ȋngrijirea paliativă nu este sinonimă cu îngrijirea terminală şi ar trebui să se înţeleagă faptul că abordarea îngrijirilor paliative se concentrează pe gestionarea simptomelor, întreţinerea unei calităţi rezonabile a vieţii, o bună comunicare (pacienţi, membrii familiei şi medici), maximizarea activităţii fizice pentru a menţine independenţa, sprijin emoţional, spiritual şi psiho-social pentru pacienţi şi familiile lor. La finalul răspunsului meu, vreau să mai adaug că în îngrijirile paliative asigurate de serviciile noastre, pe lângă ştiinţa medicală şi resurse multiple, echipa multidisciplinară intevine empatic şi cu căldură pentru a oferi pacienţilor şi famililor lor posibilitatea de a parcurge boala cu demnitate şi siguranţă“.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Politica nu este o luptă între Bine şi Rău, ci una pentru putere şi resurse

Alexandru LĂZESCU

Politica nu este o luptă între Bine şi Rău, ci una pentru putere şi resurse

Deşi în plan emoţional sunt de înţeles dezamăgirile privind formarea noii alianţe de guvernare PNL-PSD şi comportamentul lui Iohannis, acestea sunt expresia unei viziuni idilice asupra politicii, fără nici o legătură cu realitatea.

Filmuletul zilei

opinii

Curcubeul experimental al lui Robert Şerban

Nichita DANILOV

Curcubeul experimental al lui Robert Şerban

Citit cap-coadă, poemul lui Robert Şerban e cât se poate de coerent. Imaginile se leagă între ele, ideile sunt duse până la capăt. Aproape nimic nu e lăsat la voia întâmplării. Şi faptul acesta e de-a dreptul fascinat. Oare de ce dadaiştii nu alegeau o temă? De ce scrisul lor e disparat, alcătuit din unghiuri, cercuri şi linii frânte ce par a nu avea prea multe puncte comune cu realitatea?? Hazardul poate fi provocat şi apelând la logică şi raţiune. La inspiraţie poetică.

Evenimente demografice - IV. Divorţialitatea

Ciprian IFTIMOAEI

Evenimente demografice - IV. Divorţialitatea

Articolul din această săptămână încheie seria dedicată evenimentelor demografice (natalitatea, mortalitatea, nupţialitatea şi divorţialitatea) analizate pe baza statisticilor oficiale, relevante la nivel naţional şi pentru judeţul Iaşi. În luna martie 2021 s-a înregistrat cel mai mare număr de divorţuri din perioada ianuarie 2020 - septembrie 2021: 2702 divorţuri, iar trendul a rămas constant, cu peste 2000 de separări de cupluri, până în iunie 2021.

Aydan Özoğuz sau diversificarea diversităţii

Michael ASTNER

Aydan Özoğuz sau diversificarea diversităţii

În loc de motto: Să luptăm pentru pace până nu mai rămâne piatră peste piatră!

pulspulspuls

Scenarii cu privire la desemnarea noului viceprimar din partea partidoiului la noi în târg

Scenarii cu privire la desemnarea noului viceprimar din partea partidoiului la noi în târg

Aventurile consilierului Balalaicu de la partidoiul ieşean, care caută un post bun pe la vreun minister, dar, desigur, s-ar mulţumi şi cu ceva pe plan local, dar care musai să producă caşcaval, aventuri pe care le-am povestit aici la gazetă exclusiv din dorinţa de a arăta cum merg lucrurile în politichia ieşeană, au stârnit un interes neaşteptat în rândul cititorilor noştri şi nu numai. 

Caricatura zilei

Moș Nicoale & Co

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.