anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Cea mai frecventă afecţiune a fumătorilor poate afecta grav calitatea vieţii. Ce este de făcut – ne spune medicul pneumolog Mihaela Ivan!

GALERIE
fumatori
  • fumatori
- +

Mariana Constantin, 38 ani, Iaşi: „Tatăl meu, în vârstă de 66 de ani, se chinuie cu un BPOC, de peste 10 ani. În ciuda acestui diagnostic, a mai fumat. El spune că rar dar eu nu ştiu cât de adevărat este, pentru că stă singur. În ultimul timp, se plânge tot mai des de dureri frecvente în piept, oboseşte mai repede decât înainte, se învineţeşte în jurul gurii şi a tot slăbit. Numai anul acesta a ajuns de trei ori la medicul pneumolog care îl are în evidenţă. De fiecare dată l-a ajutat să depăşească momentul dar acum Spitalul de Pneumoftiziologie este tot mai solicitat de cazurile de Covid-19 şi ne va fi tot mai greu să ne descurcăm. Mai ales că eu lucrez şi nu îl pot supraveghea tot timpul. M-ar ajuta foarte mult, dacă mi-aţi putea recomanda o instituţie medicală unde să poată fi trataţi pacienţi cu BPOC întro fază mai avansată“.

Dr. Mihaela Ivan, medic specialist pneumolog atestat în îngrijiri paliative, Şef de secţie Redhospital Sf. Sava, Iaşi ̏: „Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o afecţiune severă care determină progresiv incapacitatea de a respira, devenind o reală problemă de sănătate publică. BPOC este o boală lent evolutivă, iar una din consecinţele sale tardive este insuficienţa respiratorie cronică obstructivă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că această boală cauzează decesul a peste 2,8 milioane de persoane anual. Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au clasat BPOC pe locul 3 în lume printre toate cauzele de mortalitate în anul 2020.

BPOC este o afecţiune plurifactorială, condiţionată genetic, constituţional şi prin poluare cronică a aerului respirat, ce determină modificări respiratorii cu reversibilitate minimă, nesemnificativă şi caracterizată de un sindrom inflamator cronic (inflamaţie cronică) ca răspuns la factori iritativi cronici din aerul respirat (fumat, factori de mediu profesional sau habitual). Tabagismul, mai cu seamă sub forma fumatului de ţigarete, reprezintă cel mai important factor de risc pentru BPOC, iar prevalenţa aceste boli este ȋn creştere pentru că fumatul continuă să reprezinte o endemie globală. Din păcate, BPOC este o cauză majoă de dizabilitate, de morbiditate şi mortalitate. Pacienţii cu BPOC stadiul avansat sunt cei mai susceptibili de a fi internaţi de 3-4 ori pe an, cu exacerbări acute ale bolii, care sunt costisitoare pentru îngrijirile de sănătate. Principalele semne şi simptome întâlnite în BPOC sunt: dispneea de efort (lipsa de aer care este cauza cea mai frecventă de prezentare la medic) şi tusea cronică productivă (tuse zilnică care afectează bolnavul în majoritatea zilelor unei săptămâni). În tabloul clinic întâlnim şi durere toracică şi anxietate.

Secundar, bolnavii dezvoltă un sindrom depresiv, din cauza invalidării lor progresive fizice, pierderii autonomiei şi marginalizării sociale sau sentimentului de culpă de a fi „povara“ familiei şi a societăţii. Procesul inflamator cronic bronhpulmonar are un răsunet general, manifestat prin scădere ponderală pȃnă la caşexie, scăderea masei musculare, cu afectarea cantitativă şi calitativă a muşchilor respiratori. Din descrierea simptomatologiei manifestată la tatăl dumneavoastră, el este un bolnav probabil cu un BPOC în stadiul sever sau foarte sever, care poate beneficia de un serviciu de îngrijire paliativă, unde scopul nostru principal este îmbunătăţirea calităţii vieţii, promovarea demnităţii umane şi confortului, atȃt al pacienţilor cȃt şi familiilor acestora, influenţând în mod pozitiv evoluţia afecţiunii respiratorii şi a complicaţiilor ei. Aşa cum aţi descris starea clinică, tatăl dvs are nevoie de sprijin specializat paliativ asigurat de o echipă multidisciplinară formată din medici, asistenţi medicali, infirmieri, psihologi, kinetoterapeuţi, preot, care vor pune accentul pe asigurarea unei cȃt mai bune calităţii a vieţii bolnavului.

Aceasta echipă va aplica măsuri specifice îngrijirilor paliative prin: medicaţie pentru controlul simptomelor (dispneei, tusei şi a producţiei de expectoraţie), psihoterapie, asistenţă spirituală (la cerere, în conformitate cu religia/confesiunea pacientului), kinetoterapie (exerciţii de creştere a rezistenţei musculare, exerciţii de creştere a forţei musculare, exerciţii de creştere a elasticităţii articulare, exerciţii de creştere a stabilităţii şi gimnastică respiratorie), meniuri adaptate pentru a combate denutiţia (asigurarea suportului nutriţional prin creşterea apetitului şi a ingestiei alimentare), activităţi socio-culturale şi terapie ocupaţională, cu încurajarea bolnavilor cu BPOC de a rămâne activi! Când începem paliaţia la un pacient cu BPOC? Când are:

  • VEMS < 30% (volumul exipirator maxim pe secundă- determinat prin spirometrie care este o explorare funcţională respiratorie);
  • istoric de > de 2 exacerbări în ultimele 12 luni;
  • internări frecvente în spital/scurtarea progresivă a intervalului între internări;
  • ameliorare limitată după tratament;
  • dependent de oxigenoterapie;
  • comorbidităţi severe: insuficienţă cardiacă cronică, diabet zaharat;
  •  
  • dispnee severă, neremisă cu tratament.

Medicii din asistenţa medicală primară şi secundară, pot contribui prin identificarea pacienţilor cu BPOC sever sau foarte sever care ar putea beneficia de paliaţie, ȋndrumȃndu-i către servicii specializate pe acest tip de îngrijire, unde sunt aplicate soluţii cu privire la ameliorarea supravieţuirii, ameliorarea simptomatologiei, ameliorarea calităţii vieţii, sprijin social şi spiritual atât pentru pacienţi cât şi pentru familiile lor.

Ȋngrijirea paliativă nu este sinonimă cu îngrijirea terminală şi ar trebui să se înţeleagă faptul că abordarea îngrijirilor paliative se concentrează pe gestionarea simptomelor, întreţinerea unei calităţi rezonabile a vieţii, o bună comunicare (pacienţi, membrii familiei şi medici), maximizarea activităţii fizice pentru a menţine independenţa, sprijin emoţional, spiritual şi psiho-social pentru pacienţi şi familiile lor. La finalul răspunsului meu, vreau să mai adaug că în îngrijirile paliative asigurate de serviciile noastre, pe lângă ştiinţa medicală şi resurse multiple, echipa multidisciplinară intevine empatic şi cu căldură pentru a oferi pacienţilor şi famililor lor posibilitatea de a parcurge boala cu demnitate şi siguranţă“.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spaima Constituţiei

Cătălin ONOFREI

Spaima Constituţiei

Asta-i pohta ce-au pohtit?

opinii

Omnia Vincit Amor

Florin CÎNTIC

Omnia Vincit Amor

Ca cercetător care a lucrat pe arhiva Mircea Eliade existentă la Colecţiile Speciale ale bibliotecii Regenstein a Universităţii din Chicago, mă întreb în fiecare an, pe 22 aprilie, ce mai rămâne din amintirea marelui istoric al religiilor azi, când discursul demolator este atât de hotărât cu predecesorii „incorecţi politic”. Însă, oricât de înverşunaţi ar fi detractorii lui, un singur lucru nu i-l pot lua: iubirea pe care i-a purtat-o Christinel.

Dorul şi amintirea de-a pururi

Grigore ILISEI

Dorul şi amintirea de-a pururi

În acest Floral 2022, în ziua de 18, cu 80 de ani în urmă, a venit pe lume în Bălăbăneşti, judeţul Covurlui, Ecaterina Şerbu, din 22 noiembrie 1965 Ecaterina Ilisei. S-a petrecut acea naştere de prunc în locul cu pricina, pentru că aici, în aşezarea dintre dealuri şi văi ameţitoare, îi duseseră soarta şi misia pe Constantin Şerbu, subofiţer de jandarmi şi şef de post, şi pe soţia lui Aneta, născută Moldoveanu, din părţile Constanţei, părinţii Ecaterinei. 

Enescu în presa română (I)

Alex VASILIU

Enescu în presa română (I)

Selecţii din interviurile acordate în România de George Enescu au fost publicate sporadic de-a lungul timpului, însă muzicologul şi compozitorul Laura Manolache a avut iniţiativa ordonării cronologice în două volume a unui număr impresionant de răspunsuri la întrebările jurnaliştilor. 

pulspulspuls

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

La sfârşitul săptămânii trecute, mai precis vineri, spre seară, consilierul de taină al primarului Chirica, inegalabilul Radu Botez, a produs o cugetare care a zguduit gândirea geoeconomică actuală în contextul războiului din Ucraina. 

Caricatura zilei

Grătar la bloc, în balcon

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X