Măsuri necesare la nivel local în timpul pandemiei COVID-19

Un nivel ridicat al incertitudinii determină amânarea investiţiilor, atât de către companii, cât şi de către persoanele fizice. Rolul autorităţilor publice este de a gestiona şi de a combate criza de sănătate, dar şi de a diminua incertitudinea şi de a crea premisele unei reveniri cât mai rapide din perspectivă economică şi socială după încetarea crizei de sănătate.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică estimează că închiderea anumitor sectoare de activitate poate genera o reducere a activităţii economice medie între 15 şi 35%, scăderea economică depinzând de cât de lungă va fi perioada în care vor fi active aceste măsuri, precum şi de nivelul de dezvoltare şi structura economiei, pentru România se estimează o reducere de 24%. Se estimează că cele mai cele mai afectate sectoare de activitate vor fi: industria auto; turismul şi restaurantele; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; şi transportul aerian şi de persoane care îşi vor diminua aproape integral activitatea, urmate de comerţ. Dar şi celelalte sectoare vor fi afectate semnificativ atât din cauza restricţiilor impuse, cât şi din cauza diminuării cererii interne şi externe.

La nivelul judeţului Iaşi, firmele din domenii de activitate puternic afectate de restricţii precum Turism şi restaurante, Comerţ şi Servicii reprezintă 74% din numărul total de firme (11.983 firme), iar cifra lor de afaceri reprezintă peste 53% din totalul cifrei de afaceri a firmelor ieşene. Mai mult, numărul angajaţilor care lucrează în aceste domenii este de 53.438¹. Având în vedere structura economiei locale, ne aşteptăm ca activitatea economică să fie afectată semnificativ de restricţiile impuse în contextul pandemiei COVID-19. Din nefericire acest efect direct va fi amplificat şi de reducerea exporturilor din cauza diminuării cererii pe pieţele din Uniunea Europeană (77,75% din total exporturi realizate de firmele din judeţul Iaşi sunt în Uniunea Europeană).

Impactul imediat al măsurilor asociate decretării stării de urgenţă şi a restricţiilor impuse, măsuri care determină închiderea totală sau reducerea parţială a activităţii în anumite domenii de activitate, se manifestă sub forma scăderii numărului de angajaţi. În data de 13 aprilie, la nivel naţional, 1.046.527 de contracte individuale de muncă erau suspendate (şomaj tehnic) şi 215.656 erau încetate.

Dacă, pe termen scurt, prioritar pentru autorităţi este reducerea numărului de persoane infectate şi a victimelor, pe termen mediu, autorităţile trebuie să anticipeze şi să adopte măsuri care să reducă efectele crizei economice generate de pandemie. Ideal ar fi ca măsurile de gestionare şi de combatere a crizei de sănătate să fie însoţite de un set de măsuri economice:

a) În primul rând, autorităţile locale ar trebui să sprijine administrativ şi financiar redirecţionarea capacităţilor productive existente la nivelul municipiului/judeţului Iaşi pentru a depăşi deficienţele în creştere de echipamente şi servicii necesare pentru a gestiona eficient pandemia. Astfel, în măsura în care este posibil, achiziţionarea directă de echipamente de protecţie pentru cadrele medicale şi angajaţii din sistemul public să se realizeze de la furnizori locali. Mai mult, pentru a susţine producţia de echipamente individuale de protecţie, autorităţile locale pot acorda unele avansuri IMM-urilor locale în vederea achiziţionării de materii prime. ONG-urile şi antreprenorii locali s-au organizat şi au facilitat producerea/achiziţionarea de echipamente individuale de protecţie şi dezinfectanţi, dar crearea unei platforme la nivel local prin utilizarea resurselor administrative, în special prin punerea la dispoziţie a unor spaţii de depozitare/producţie, ar putea impulsiona această activitate.

b) Al doilea set de măsuri trebuie să se refere la menţinerea proviziilor indispensabile populaţiei, în special alimentelele de bază. Ar fi utilă facilitarea din perspectivă logistică şi administrativă, prin intermediul societăţii Ecopiaţa S.A., a distribuţiei de legume, produse lactate, carne şi ouă de către firmele şi producătorii locali către populaţie.

c) Al treilea set de măsuri trebuie să se refere la pregătirea „terenului” pentru repornirea economiei atunci când criza medicală va fi rezolvată. Astfel, vor fi necesare măsuri care să determine atât creşterea ofertei de bunuri şi servicii, cât şi creşterea cererii agregate. În vederea susţinerii economiei locale, autorităţile ar trebui să creeze cadrul legislativ, similar cu cel adoptat la nivel european² care să permită acordarea unui sprijin financiar temporar companiilor, precum: a) subvenţii directe, avantaje fiscale selective şi plăţi în avans; b) împrumuturi publice subvenţionate către companii pentru acoperirea capitalului de lucru şi a nevoilor de investiţii.

Mai mult, având în vedere că majoritatea firmelor din Iaşi sunt IMM-uri şi că în statele puternic afectate de pandemia COVID-19 cele mai afectate companii sunt cele mici şi mijlocii, autorităţile publice naţionale şi cele locale ar trebui să adopte o serie de măsuri care să diminueze efectele negative ale crizei şi să susţină aceste firme să treacă cu bine peste criză. Astfel autorităţile locale şi regionale ar trebui să ofere: a) informaţiile privind prevenirea şi modul de gestionare a situaţiei în care un angajat este infectat; b) sprijin şi consultanţă IMM-urilor în vederea accesării facilităţilor acordate de autorităţile naţionale (şomaj tehnic, garanţii guvernamentale etc.); c) facilităţi fiscale temporare, cum ar fi amânarea plăţii impozitelor şi reduceri de impozite; d) sprijin financiar direct IMM-urilor prin plata în avans a produselor/serviciilor achiziţionate de instituţiile publice şi acordarea unor termene extinse de plata pentru serviciile prestate de companiile din subordine; e) crearea unor structuri care să ofere consultanţă în vederea creşterii rezilienţei în afaceri a IMM-urilor.

Din nefericire, s-a dovedit că virusul este la fel de contagios din perspectivă economică, precum este şi din perspectivă medicală, astfel criza economică pare inevitabilă. Vor fi afectate atât firmele private, cât şi instituţiile publice, atât angajaţii din sectorul privat, cât şi din cel public, de aceea este nevoie de adoptarea şi implementarea unui set de măsuri care să impulsioneze relansarea economică.

¹ Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi – Breviarul Economic al Judeţului Iaşi, Ediţia 2019
² https://ec.europa.eu/competition/state_aid/what_is_new/sa_covid19_temporary-framework.pdf

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi