Publicarea de către Guvern a mult mediatizatului Plan de Rezilienţă de 30 miliarde de la UE alocate României a bulversat ieri scena politică la Iaşi. În timp ce reprezentaţii partidului de guvernare spun că Iaşul va obţine totuşi fonduri importante, opoziţia politică spune că actuala formulă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este „o ruşine”. De cealaltă parte, societatea civilă aşteaptă cu nerăbdare să vadă dacă guvernul va ţine cont de o propunere avansată de Asociaţia Moldova vrea autostradă (MVA), respectiv cea de introducere în PNRR a „capetelor” sectorului montan al autostrăzii A8 (38 km, în total). Este cert în acest moment că, cel puţin pe partea de infrastructură, toate tronsoanele autostrăzii A7 (Ploieşti - Paşcani - Siret) sunt prinse în PNRR, alături de o nouă rută de intrare în oraş, alternativă la drumul european E58: Leţcani Vest - Uricani - Cicoarei - Nicolina (88 milioane euro). Pare mult? Clujul, de exemplu, a primit numai un miliard de euro pentru viitorul metrou. Cum vi se par banii alocaţi Iaşului?

Ce alte proiecte ar urma să fie prinse în PNRR

Primarul Mihai Chirica şi preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Costel Alexe au declarat ieri că documentul este în consultare publică, iar Iaşul va figura, în final, cu mai multe proiecte decât acum. Între timp, a apărut şi o veste bună: trei firme au depus oferte pentru proiectarea lucrărilor la tronsonul din autostrada A8 care tranzitează judeţul Iaşi: Ungheni - Iaşi - Tg Neamţ, un contract cu o valoare estimată la peste 73 milioane lei, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene.

Printre proiectele avute în vedere să fie incluse în forma finală a PNRR, dar care nu figurează în forma actuală, pusă spre consultare publică, se numără „capetele” sectorului montan al autostrăzii A8, construirea Institutului de Boli Cardiovasculare din Miroslava, pasajele supraterane din Podu Roş, dar şi alte proiecte care vor fi făcute publice săptămâna viitoare. Costel Alexe ne-a declarat ieri că astăzi va fi prezent la Iaşi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, pentru a semna acordul de asociere pentru spitalul din Miroslava, iar săptămâna viitoare va fi un desant de miniştri la Iaşi, în frunte cu prim-ministrul Ludovic Orban, ocazie cu care vor fi discutate şi celelalte proiecte. „Vom mai avea prinse investiţii în PNRR”, a spus, scurt, Costel Alexe.

Potrivit şefului CJ Iaşi, vor fi anunţate şi alte proiecte săptămâna viitoare, atunci când vor fi formulate propunerile oficiale către guvern. La rândul lui, primarul Mihai Chirica a vorbit ieri despre introducerea „capetelor” sectorului montan al autostrăzii A8 în PNRR. „La Moţca va fi un mare nod rutier, care va lega autostrada A7 cu A8, iar împreună cu Costel Alexe am cerut ministrului Transporturilor ca, prin PNRR, să prindem şi capetele din sectorul 2, adică legătura Tg. Neamţ şi legătura dintre Tg Mureş şi autostrada A3, ceea ce reprezintă, de fapt, startul pentru traversarea munţilor Carpaţi”, a susţinut primarul Mihai Chirica.

În ceea ce priveşte alte proiecte ale municipiului, Mihai Chirica a precizat că au fost şi alte propuneri, dar nu sunt eligibile spre finanţare prin PNRR. „La fondul de rezilienţă trebuie să avem în vedere proiectele care pot ajunge la maturitate până în 2026. Trebuie să ne uităm la condiţiile de aplicare a PNRR, pentru că unele proiecte despre care noi vorbim de atâta vreme nu sunt compatibile cu principiile enunţate de Comisia Europeană: de exemplu, fondul de rezilienţă nu plăteşte săli de sport”, a mai spus primarul.

Ce probleme a identificat MVA la fondul de rezilienţă

Una dintre principalele probleme identificate de MVA la PNRR vizează neincluderea „capetelor” sectorului montan al A8 în documentul făcut public alaltăieri. „A doua problemă este poate mult mai gravă, şi constă în faptul că în acest draft al PNRR se face o trimitere la proiectele din Programul Operaţional de Transport (2021 - 2027, n.r.) şi în care, din fericire, regăsim autostrada A8, dar numai cu sectorul Ungheni – Tg. Neamţ. Cu alte cuvinte, sectorul montan (Tg. Neamţ – Tg. Mureş, n.r.) nu apare în PNRR ca fiind vizat pe POT - este un semnal de alarmă extrem de îngrijorător. Dacă se va materializa, înseamnă că sectorul montan nu va fi finanţat prin POT”, a declarat ieri preşedintele MVA, Flaviu Manea.

În acelaşi timp, a subliniat acesta, conform informaţiilor din PNRR, celălalt program de finanţare (POT) favorizează „în mod clar” alternative de transport, de pe coridoare secundare, în detrimentul A8. „Acest lucru contravine în totalitate master planului de transport”, a completat Manea. Şeful MVA şi-a exprimat speranţa că guvernul va ţine cont de propunerea asociaţiei şi va introduce „capetele” sectorului montan în PNRR, în forma definitivă. „Strategia noastră asta a fost: să dăm drumul pe PNRR capetelor sectorului montan - odată pornită investiţia, nu mai este cale de întors, iar, apoi, când apare POT sau pe alte surse de finanţare, să fie construită toată autostrada”, a mai spus Flaviu Manea.

Opoziţia politică: Actualul PNRR este o ruşine

Şefa USR Iaşi, Cosette Chichirău, i-a criticat dur pe liderii administrativi ai Iaşului pentru că nu au reuşit să introducă în PNRR şi alte obiective de investiţii. „Actuala formă a PNRR este o ruşine pentru Iaşi şi pentru Moldova. Şefii administraţiei ieşene sunt nişte băieţi de partid supuşi, nu liderii de care avem nevoie. Ni s-a spus că Mihai Chirica a trecut de la PSD la PNL tocmai pentru a avea aceeaşi culoare politică de sus până jos: Guvern, Consiliul Judeţean, Primăria Iaşi. Că doar aşa putem face proiecte. Dar iată că a fost o minciună: aceeaşi culoare politică de sus până jos tot nu ne aduce investiţii în Iaşi sau în Moldova. N-a fost decât o şmecherie politică”, a susţinut Chichirău.

Ea a adăugat că USRPLUS a solicitat refacerea PNRR astfel încât să aducă o dezvoltare reală a ţării. „Anumite tronsoane din A8 trebuie să fie în program, la fel şi trenul metropolitan, şi un muzeu de ştiinţă şi un centru de cercetare, care să genereze locurile de muncă moderne pentru copiii noştri”, a opinat deputatul, cu referire la alte proiecte ale Iaşului ce ar trebui incluse în PNRR.

La rândul lui, şeful PSD Iaşi, Maricel Popa, a susţinut faptul că Iaşul „a fost călcat în picioare de guvernul liberal”, iar alocările din PNRR nu reprezintă decât un afront la adresa ieşenilor. „Au adus la Iaşi doar 0,003% din totalul fondurilor alocate României. Atât înseamnă 88 milioane de euro, din totalul de 30 de miliarde de euro alocate ţării noastre de către Uniunea Europeană. Comparativ, Clujul va beneficia de aproximativ 5 miliarde de euro, mai bine de 15% din totalul sumei atribuite”, a spus Popa cu referire la proiectul rutei Leţcani Vest - Cicoarei, drum inclus în PNRR cu o finanţare de 88 milioane euro. Calculul liderului PSD conţine însă o eroare, probabil de exprimare: 88 milioane din 30 miliarde înseamnă, în fapt, 0,3%. Evident, tot extrem de puţin.

Veste bună: trei oferte pentru proiectarea lucrărilor la „autostrada Iaşului”

În timp ce PNRR a captat atenţia publică, ieri Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat că a primit trei oferte la licitaţia de proiectare a lucrărilor a tronsonului Ungheni - Iaşi - Tg Neamţ, circa 100 km din A8 care tranzitează judeţul Iaşi. Construirea acestui segment de autostradă ar urma să fie finanţată din fonduri UE în perioada 2021 - 2027. Valoarea contractului de proiectare se ridică la peste 73 milioane lei, tot bani europeni, iar ofertele au depuse de Consitrans, asocierea Aduro Impex SRL - 3TI Progetti Italia - Ingegneria Integrata şi asocierea  SWS Engineering SPA - Metrans Engineering.

La aflarea veştii, primarul Mihai Chirica a avut un discurs halucinant. „Este un moment istoric pentru noi, care ar trebui sărbătorit cu foc de artificii, cu fanfară, cu ce dorim noi, ca să arătăm tuturor că în sfârşit are şi Moldova pe cineva care o susţine”, a spus primarul, cu referire la guvernul PNL. El a adăugat că a stat „cu frică” şi şi-a făcut „cruce de trei ori” când a văzut că au depuse „în sfârşit” trei oferte pentru proiectarea segmentului Ungheni – Tg. Neamţ. În acelaşi timp, el a reamintit că sectorul Tg. Neamţ – Tg. Mureş se află deja în etapa de proiectare.