Procurori care îi anchetează pe Chirica, Alexe și Popa ţintesc şefia Parchetelor naţionale

Doi procurori care instrumentează mai multe dosare în care sunt implicaţi actuali şi foşti şefi ai Iaşului candidează pentru funcţii de conducere în structurile centrale ale DIICOT şi DNA. Numele lor au devenit cunoscute în contextul tensiunilor politice dintre PNL şi USRPLUS: fostul ministru al Justiţiei Stelian Ioan (USR) a publicat listele scurte cu candidaţi.

Alaltăieri, prima măsură a noului ministru al Justiţiei Lucian Bode (PNL) a fost să suspende concursurile pentru desemnarea unui nou şef la DIICOT, a unui procuror-şef adjunct DNA şi şefi de secţie DNA. Pentru prima funcţie, printre candidaţi se numără şeful DIICOT Iaşi, Daniel Horodniceanu, iar în celălalt caz este vorba despre procurorul Andreea Oana Nica. Aceasta candidează la DNA pentru funcţia de procuror şef al Secţiei de combatere a corupţiei. În prezent, cei doi procurori ieşeni au în lucru mai multe dosare în care sunt implicaţi primarul Mihai Chirica (PNL), preşedintele Consiliului Judeţean Costel Alexe (PNL), fostul preşedinte al CJ Maricel Popa (PSD), fostul viceprimar Gabriel Harabagiu şi alte personaje din primul eşalon al politicii locale, alături de angajaţi din instituţii publice, oameni de afaceri şi investitori imobiliari.

Trei dosare la DIICOT

DIICOT instrumentează în prezent cel puţin două dosare în care sunt implicaţi şefi ai administraţiei publice locale. Primul a izbucnit în vara anului trecut, odată cu reţinerea omului de afaceri Cristin Zămosteanu (între timp el a fost eliberat). În principal, în dosarul deschis în mai 2019 de Daniel Horodniceanu sunt acuzaţii de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare, evaziune fiscală sau dare de mită. În ancheta derulată, DIICOT a luat la puricat şi activitatea Primăriei Iaşi în ceea ce priveşte relaţia cu Zămosteanu: procurorii fac verificări asupra modului în care au fost eliberate unele acte urbanistice sau au fost iniţiate anumite schimburi de teren (unele finalizate, altele nu). Prejudiciul calculat de procurori în dosarul Zămosteanu ajunge la circa 12 milioane euro.

Al doilea dosar important („Zoiosul“) a „lovit“ direct în conducerea oraşului: primarul Mihai Chirica este acuzat de „omisiunea sesizării“, iar Gabriel Harabagiu (fost viceprimar) de abuz în serviciu. În urma anchetei DIICOT, al doilea şi-a pierdut şi funcţia de administrator public în care fusese numit de către primar după alegerile de anul trecut. Acuzaţii din dosarul „Zoiosul“ ar fi regizat o inginerie administrativă în cadrul căreia Primăria s-a asociat cu firma care editează cotidianul „Bună Ziua Iaşi“ prin care municipalitatea ceda firmei în folosinţă 1.350 mp de teren pe Sărărie, unde urmau să se construiască un sediu de firmă şi spaţii de cazare tip pensiune. Din profitul rezultat, municipalităţii urmau să-i revină 10%, dar nu mai puţin de 4.000 de euro anual. În loc de pensiune a fost construit un bloc de 5 etaje şi 29 de apartamente, care au şi fost puse în vânzare. Prejudiciul calculat de procurori se ridică la aproximativ 500.000 de euro.

Un alt dosar fierbinte aflat pe masa procurorilor este cel de la Operă, în care fostul mana­ger, Beatrice Rancea, este acuzat de grave nereguli financiare şi constituirea unui grup infracţional organizat care ar fi provocat un prejudiciu de 5 milioane de lei.

Trei dosare la DNA

În cazul procurorului Andreea Nica, trei dosare importante ies în evidenţă: afacerea „Cimitirul“, dosarul „Tabla“ şi achiziţia spitalului modular Covid-19.

În primul caz, este vorba despre un schimb de teren realizat de municipalitate cu o firmă apropiată de liberali (G&R Imobiliar Grup SRL): Primăria a luat 1.281 mp lângă Cimitirul „Eternitatea“ şi a cedat 3.370 mp în Cicoarei (zona Spitalului Arcadia). Terenul primit de municipalitate a fost lăsat de izbelişte, iar pe cel din Cicoarei urmează să fie construite blocuri. În iunie 2021, procurorii DNA au făcut percheziţii la sediul Primăriei şi în alte 10 locaţii. Actele solicitate de procurori au vizat documente suport care au stat la baza mai multor hotărâri ale Consiliului Local din perioada 2005 – 2019, dar şi unele planuri urbanistice zonale. Deocamdată, în acest dosar nu au fost formulate acuzaţii, dar unele surse susţin că ancheta DNA a fost extinsă prin cercetarea şi altor schimburi de teren perfectate în ultimii ani de Primărie.

În ceea ce priveşte dosarul „Tabla“, în această anchetă este implicat actualul preşedinte al CJ, Costel Alexe: el este acuzat că ar fi primit o mită constând în 22 de tone de tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectangulară şi rulouri de tablă, în valoare totală de 103.000 lei. Mita ar fi fost dată de fostul director general al combinatului Liberty Galaţi, Ioan Bogdan Grecu, pe vremea când Alexe era ministru al Mediului: procurorii susţin că mita ar fi fost dată în schimbul eliberării de către Ministerul Mediului a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi monitorizarea măsurilor luate de combinat pentru închiderea haldei de zgură.

Nu în ultimul rând, un alt dosar care ar fi instrumentat de Andreea Nica vizează modul în care a fost achiziţionat Spitalul Modular Covid-19 de fostul şef al CJ Iaşi, Maricel Popa. În acest dosar nu s-au formulat (încă) acuzaţii oficiale, dar surse ale „Ziarului de Iaşi“ spun că au existat mai multe runde de audieri, iar în faţa procurorilor au dat explicaţii politicieni din primul eşalon al politicii locale. Anul trecut, întreaga documentaţie aferentă atribuirii contractului (modalitate de atribuire, oferte iniţiale şi finale) şi documentaţia aferentă achiziţiei efective, recepţiei şi punerii în funcţiune (contract, facturi, documente de plată, documente în baza cărora s-a efectuat recepţia, packing list pentru fiecare container în parte, aviz de funcţionare) au ajuns la DNA. Spitalul modular de la Leţcani a costat 13 milioane euro, dar unitatea a fost utilizată doar câteva luni, iar, în prezent, nu este funcţională.

Concursurile trebuiau finalizate în septembrie

Ministerul Justiţiei a declanşat în iulie 2021 procedura de selecţie pentru opt posturi vacante de conducere din Parchetul General, DIICOT şi DNA. Procedura era programată să se încheie în 15 septembrie, când ministrul Justiţiei ar fi urmat să trimită preşedintelui Klaus Iohannis propunerile sale pentru aceste posturi. Dosarele de înscriere au putut fi depuse de procurori până la 1 septembrie, ora 17.00. Candidaţii ar fi urmat să susţină interviul în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, în perioada 6 – 9 septembrie. Ulterior, propunerile ministrului Justiţiei ar fi trebuit înaintate Consiliului Superior al Magistraturii, pentru obţinerea avizului, apoi vor ajunge pe masa preşedintelui, pentru semnarea decretului de numire. Prin decizia de alaltăieri a ministrului Bode, concursurile au fost suspendate pe perioada când în fruntea ministerului se află un şef interimar.