Sporurile dn instituţiile de cultură din Iași. unele exagerări si nepotriviri
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 24.09.2021

Sporurile dn instituţiile de cultură din Iași. unele exagerări si nepotriviri

GALERIE
filarmonica
  • filarmonica
- +

La Filarmonică, toţi angajaţii primesc bonusuri din cauza condiţiilor grele de muncă. La Operă, din cauza muzicii, toţi iau sporuri pentru că le este vătămat auzul. Și la Teatru se încasează „sporuri în afara salariului de bază“. În toate instituţiile de mai sus s-au acordat şi indemnizaţii de hrană sau vouchere de vacanţă.

În scandalul naţional al sporurilor, „Ziarul de Iaşi“ vă prezintă o serie de instituţii de cultură din Iaşi în cadrul cărora puţini s-ar aştepta să existe astfel de câştiguri suplimentare. În plus, aceste sporuri „pentru condiţii de muncă grele şi vătămătoare“ se adaugă la nişte salarii oricum mai mult decât mulţumitoare. Astfel, majoritatea salariaţilor de la Filarmonica „Moldova“ Iaşi sau de la Opera Naţională Română Iaşi beneficiază de aceste suplimentări. La Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi, aceste sporuri sunt trecute pe statul de personal drept „sporuri în afara salariului de bază“. La Opera din Iaşi beneficiază de spor pentru condiţii grele şi vătămătoare inclusiv contabilul şef, şeful de birou, operatorii de sunet sau machiorii.

Salariile din instituţiile culturale de stat din întreaga ţară au crescut în ultimii ani, ajungând la sume mai mult decât decente. Astfel, dacă, în trecut, artiştii se plângeau că trăiesc de pe o zi pe alta, în prezent, veniturile ajung să depăşească şi 10.000 de lei în cazul unui angajat cu vechime, la care se pot adăuga indemnizaţiile de hrană, cea pentru titlul de doctor ştiinţific sau vouchere de vacanţă.

La Filarmonica „Modova“ din Iaşi beneficiază de sporuri pentru „condiţii grele/ vătămătoare“ de muncă de la directorul general şi până la solişti, instru­mentişti, artiştii lirici, şi chiar şi şoferul instituţiei, economistul, referentul sau administratorul. Singurii care nu primesc spor pentru condiţii de muncă sunt pompierii şi paznicii. În categoria salariaţilor fă­ră acest spor sunt şi gardierobierii, recuzi­terii şi garderobierii, aceştia având şi cele mai mici salarii din statul de plată. De menţionat este că unul dintre cei doi directori adjuncţi nu primeşte spor pentru condiţii grele de muncă, dar primeşte spor CFP (control financiar preventiv) de 1.158 de lei.

Exemplificând, directorul general figurează cu un salariu lunar brut de 14.038 de lei, la care se adaugă 1.404 lei sporul pentru condiţii de muncă, 1.115 lei pentru titlul ştiinţific de doctor, 1.450 pe an pentru voucherele de vacanţă, 4.160 de lei indemnizaţia anuală de hrană, totalul salariului lunar brut fiind de 16.567 de lei.

Şeful de birou, cu un salariu de bază de 7.870 de lei, primeşte şi el 732 de lei pentru condiţii grele de muncă plus 1.115 lei pentru titlul de doctor, vouchere de vacanţă, indemnizaţie de hrană, salariul lunar brut ajungând la 9.717 lei.

Cel mai bine plătit solist concertist figurează cu 15.025 de lei lunar, salariul său de bază fiind de peste 12.000 de lei, diferenţa fiind completată de sporuri.

Comparativ, un garderobier are un salariu brut de aproximativ 3.500 de lei, neavând spor pentru condiţii de muncă, dar având indemnizaţie de hrană sau vouchere de vacanţă. Salarii aproximativ la fel au şi pompierii şi paznicii.

La Opera din Iaşi iau spor pentru condiţii vătămătoare şi machiorii, costumierii şi peruchierii

Dacă la Filarmonica „Moldova“ beneficiază de sporuri pentru condiţii grele artiştii, cei despre care se spune că le este afectat auzul din cauza muzicii, la Opera Naţională Română din Iaşi beneficiază de acest tip de spor aproape toţi angajaţii, mai puţin managerul, unul dintre consilieri şi portarul. Adică trei persoane dintre cele 258 angajate la Operă. Şoferul, casierii, consilierul juridic, economiştii, plasatorii în sală, secretarul de marketing, croitorii, costumierii, operatorii de sunet sau iluminiştii, dar şi machiorii sau peruchierii, au spor pentru condiţii grele şi vătămătoare.

Practic, un machior cu normă întreagă încasează un salariu de bază de 5.143 de lei plus un spor de 771 de lei pentru condiţiile de muncă, nivelul de studii fiind mediu.

Un machior şi un peruchier, ambii figurând cu studii superioare, dar fiind plătiţi cu jumătate de normă, încasează un salariu de bază de peste 2.500 de lei şi un spor de aproape 400 de lei pentru condiţiile de muncă.

Cei doi croitori, cu studii medii, au un salariu de bază de aproximativ 4.500 de lei şi sporuri de 719 de lei, respectiv 643 de lei.

Cei doi casieri au un salariu brut de 3.321 de lei şi 3.239 de lei plus sporurile de 498 şi 486 de lei pentru condiţiile de muncă, iar şoferul, un salariu de 3.474 şi un spor pentru condiţii de muncă de 174 de lei.

La Teatrul Naţional, aceste suplimen­tări figurează drept „sporuri în afara salariului de bază“

Aproape toţi angajaţii de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi au „sporuri în afara salariului de bază“ conform ultimului stat de plată găsit pe site-ul instituţiei, din septembrie 2019. Conform documentului, doar directorul artistic adjunct, care are jumătate de normă, are doar salariu de bază, fără alte sporuri sau indemnizaţie de hrană. În rest, de la şofer, magaziner, casier sau portar şi până la contabilul şef, şef de birou, consultant artistic sau actori, scenografi, sufleori sau plasatori în sală beneficiază de aceste sporuri.

Practic, contabilul şef are un salariu de 11.582 de lei, „spor în afara salariului de bază“ de 1.737 de lei şi o indemnizaţie de hrană de 374 de lei.

Un şef de birou are salariul de 6.595 de lei, spor de 989 de lei şi indemnizaţia de 374 de lei.

Artiştii sunt şi ei bine plătiţi, cel mai mare salariu fiind de 10.328 de lei, un spor de 1.549 de lei şi indemnizaţia lunară de hrană de 374 de lei, la care se adaugă şi sporul pentru titlul de doctor, 1.040 de lei.

Inclusiv cei care se ocupă de recuzită au un salariu brut „decent“, de, între 4.896 de lei şi 5.145 de lei, la care se adaugă sporuri de peste 700 de lei şi indemnizaţia de hrană.

Plasatorul în sală, garderobierul şi îngrijitorul, cel mai prost plătiţi angajaţi din instituţie, au salarii de 2.943 de lei, respectiv 2.464 de lei (îngrijitorul), sporurile fiind de 442 de lei, respectiv 370 de lei, la care se adaugă şi indemnizaţia de hrană de 374 de lei.

În total, instituţia figurează pe statul de plată cu 57 de angajaţi.

VEDEȚI ȘI:

Sindicatele din Sănătate sunt foc şi pară pe sporul Covid din Casa Pătrată. Își cer drepturile în instanţă - AICI

Umiliţi: în linia I fără spor Covid, iar funcţionarii de la Prefectura Iaşi primesc toţi 30% în plus - AICI

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine, ce, cum în 2024

Pavel LUCESCU

Cine, ce, cum în 2024

Cu ochii pe 2024 când au loc toate alegerile posibile, locale, europarlamentare, parlamentare şi prezidenţiale, toate partidele îşi fac calcule. Dar nu toate au şanse să le nimerească pe alea de succes.

Filmuletul zilei

opinii

Drum fără pulbere (V)

Neculai SEGHEDIN

Drum fără pulbere (V)

Canalul Dunărea-Marea Neagră, inaugurat la 26 mai 1984, este cea mai mare lucrare inginerească din România și una dintre cele mai mari din lume. Este un motiv de mândrie pentru noi, dar este și un simbol al durerii, nedreptății și suferinței!

Atenţie, cade tencuiala!

Radu POPESCU

Atenţie, cade tencuiala!

Chişinăul, la fel ca Iaşul, este un oraş frumos şi cu un enorm potenţial neexploatat. „Născut talent, murit speranţă”, cum se mai zice la noi, şi asta în principal din cauza ghinionului chişinăuienilor de a se fi pricopsit de ani şi ani de zile cu o administraţie locală depăşită de situaţie. 

Între şoşocism şi cîţism

Nicolae CREŢU

Între şoşocism şi cîţism

Sunt oare şi oameni inteligenţi, cei care cu adevărat gândesc cu propriile capete şi nu se lasă prostiţi de fabricanţii de „Imagine”, dispuşi să vadă în ubicuu prezenţa şi mai ales „combativa” Şoşoacă un „fenomen” demn de atenţie? 

pulspulspuls

Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

Bun, hai că dosarul ca dosarul, iar percheziţiile de ieri aşijderea, dar oare cum se face, dragi comeseni ai rubricuţei noastre, că la mai puţin de o oră după descinderea mascaţilor şi procurorilor DNA de la Bucureşti în biroul lui din Casa cu Pătrate, deci atenţie: după nu înainte, dom’ Costel de la Cejău aruncă pe pagina lui de Facebook această postare haioasă? 

Caricatura zilei

Submarin francez

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.