Dr. Doru Baltag, medic primar neurolog, director medical al Spitalului de Recuperare Iași: „Sfatul meu este ca soțul dumneavoastră să fie luat în evidența unui medic neurolog care să îi stabilească o conduită terapeutică de recuperare.

Nu vreau să vă sperii, însă, accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial și una dintre primele cauze ale dizabilităților pe termen lung. După un astfel de eveniment pacientul poate rămâne cu sechele semnificative, iar acest lucru implică o recuperare de lungă durată, deseori foarte complexă.

Dr. Doru Baltag

Practic, producerea AVC întrerupe sau reduce alimentarea cu sânge de la nivel cerebral. Celulele cerebrale nu mai primesc nutrienți și oxigen, începând să moară la scurt timp după apariția AVC-ului. Aportul redus de sânge poate provoca complicații semnificative, mai ales dacă nu se intervine de urgență. Bolnavul poate prezenta tulburări importante de ordin fizic sau cognitiv, ceea ce presupune recuperare după AVC, în conformitate cu nivelul de afectare și sechelele ulterioare evenimentului cerebrovascular.

Există două cauze principale care pot provoca un AVC: ca urmare a blocării unei artere care furnizează sânge la nivel cerebral (accident ischemic) sau ca urmare a ruperii unui vas de sânge (accident hemoragic).

În funcție de etiologia care stă la baza unui accident vascular se descriu:

Accident ischemic: majoritatea AVC-urilor sunt de tip ischemic, secundare blocării fluxului de sânge către teritoriul cerebral, artera fiind blocată din cauza unui cheag de sânge.

Accidentul hemoragic: apare când o arteră cerebrală pierde sânge sau este lezată, eliminând sânge care exercită presiune exacerbată asupra neuronilor, ducând la distrugerea și deteriorarea acestora. Frecvent apare ca urmare a hipertensiunii arteriale netratate, dar și ca urmare a anevrismelor. Accidentul vascular hemoragic este de 2 tipuri: hemoragie cerebrală sau hemoragie subarahnoidiană. Tipul de accident vascular hemoragic dictează strategiile de recuperare ulterioare.

Accident vascular ischemic tranzitoriu: apare când reducerea sau blocarea fluxului sanguin la nivel cerebral are loc pentru o perioadă scurtă de timp (câteva minute). În mod obișnuit, nu are potențial nefavorabil imediat, foarte multe persoane care suferă un astfel de AVC având un grad relativ redus de afectare fizică și/sau cognitivă. Totuși, o persoană poate suferi mai multe astfel de AVC-uri, iar efectul lor sinergic ridică necesitatea inițierii unei recuperări.

Citiți aici integral ediția Ziarul de Sănătate nr. 5

Însă, în general,o persoană care suferă un AVC va avea, de cele mai multe ori, tulburări funcționale sau organice de lungă durată. Acestea se datorează faptului că neuronii mor și nu se regenerează.

Terapiile de recuperare după AVC sunt esențiale pentru ca persoana care a suferit accidentul să își redobândească calitatea vieții și funcționalitatea. În mod ideal, serviciile de recuperare după AVC ar trebui să înceapă în decurs de 2 săptămâni de la eveniment, acestea fiind individualizate în funcție de pacient, nevoile acestuia și gradul de afectare fizică sau cognitivă.

Terapia de recuperare după AVC a unui pacient ar trebui să includă, fără a se limita, diferite tehnici de abordare specifică, cum ar fi:

Kinetoterapia: multe persoane rămân cu dizabilități motorii, terapia de recuperare având rolul de consolidare motorie, musculară, dar și îmbunătățirea mersului, echilibrului, coordonării, pentru ca persoana să poată reveni, cu timpul, la activitățile zilnice obișnuite.

Terapia de reeducare a vorbirii: multe persoane ajung să aibă probleme de vorbire după un AVC. Afazia, incapacitatea de a comunica eficient, probleme în articularea cuvintelor, legarea propozițiilor – sunt manifestări frecvente, necesitând tehnici specifice de recuperare care vizează îmbunătățirea limbajului.

Terapia cu oglindă: este o metodă relativ nouă de recuperare după AVC și, conform datelor, are rezultate semnificative atunci este afectată mișcarea membrelor superioare.

Stimularea electrică neuromusculară și facilitarea neuromusculară proprioceptivă: au rolul de a îmbunătăți capacitatea persoanei de a-și percepe propriul corp și de a-și coordona într-un mod eficient mișcările, redobândindu-și capacitatea și integritatea funcțională.

Exercitiile terapeutice cognitive: multe persoane care au avut un AVC vor avea funcția cognitivă alterată, ca urmare a pierderii neuronilor din anumite zone cerebrale. Din acest motiv, terapia cognitivă este eficientă pentru a promova sănătatea mintală, capacitatea de a înțelege și a exprima emoții.

Terapia ocupațională: un risc major pentru persoanele care au avut AVC este accelerarea și progresia bolilor neurodegenerative. Terapia ocupațională este eficientă deoarece îi oferă persoanei respective un mediu optim, controlat, cu eficiență dovedită, pentru a-și asigura stimularea necesară încetinirii declinului cognitiv. În general, riscul de demență vasculară și Alzheimer crește semnificativ post-AVC.

În momentul de față, strategiile de recuperare după AVC își îndreaptă atenția și asupra celulelor stem. Se crede că acestea ar putea fi eficiente în înlocuirea neuronilor distruși de accident, însă nu există încă dovezi clinice care să susțină această abordare clinică.

În consecință, persoanele care au suferit un accident vascular cerebral, trebuie să țină legătura cu medicul curant neurolog și, în egală măsură, au nevoie de atenție din partea membrilor familiei, deoarece capacitatea funcțională poate fi foarte afectată”.