Cum ne poate afecta dezastrul din Japonia

Japonezii sint cu 9 ore si mai multe zeci de ani inaintea noastra. Pe scurt, sint departe. Cu toate astea, cosmarul prin care trec ei se vede ca o umbra peste planeta. Estimarile cele mai pesimiste taie, in urma cutremurului, 10 la suta din Produsul Intern Brut al tarii, care anul trecut a fost de 5400 de miliarde de dolari. Agentiile americane de rating, aceleasi care au degradat, rind pe rind, tarile europene cu probleme economice, s-au grabit sa anunte mentinerea rating-ului Japoniei, desi, ieri, toate bursele asiatice inregistrau scaderi consistente.

A treia putere economica de pe planeta s-a obisnuit sa functioneze de ani de zile cu un deficit urias al cheltuielilor publice, statul ajungind sa aloce in 2010 de doua ori mai multi bani decit i-au intrat la buget. Insusi premierul guvernului de la Tokyo afirma cu exact un an in urma, dupa un avertisment al Fondului Monetar International, ca ritmul rapid de crestere a datoriei publice ar putea crea riscul unui colaps financiar. Al doilea mare dezavantaj al Japoniei este imbatrinirea rapida a populatiei (in 1989, 11,6 la suta din populatie era de peste 65 de ani, iar in 2055 se estimeaza ca proportia va ajunge la 40 la suta), astfel ca se poate spune ca marele seism, desi prognozat si asteptat in arhipelagul nipon, a venit intr-unul dintre cele mai nepotrivite momente.

Economia japoneza este foarte strins legata de ceilalti doi colosi aflati pe podiumul puterilor mondiale – SUA si China – care, de asemenea, nu se simt prea bine: americanii se aratau si inainte destul de nesiguri, desi indicatorii economici le sint in mare parte favorabili, iar chinezii incearca sa stavileasca o inflatie in crestere, ce tocmai a ajuns la 4,9 la suta, efect al boom-ului economic din ultimii zece ani.

In ceea ce ne priveste, abia iesiti din recesiune – dupa cum sustin premierul si ministrii sai, undele de soc din economia mondiala e posibil sa ne mai taie indirect din elan, scumpind, de exemplu, politele de asigurare mai ales a locuintelor. Dar la fel de posibil este ca tocmai mobilizarea exemplara a japonezilor in reconstructia tarii lor sa schimbe riscul unei noi contractii cu un impuls menit sa accelereze depasirea efectelor crizei. Disciplina si devotamentul lor sint recunoscute, la fel cinstea si onoarea. Corespondentul unui ziar britanic a remarcat chiar, plin de uimire, ca in zonele sinistrate nu s-a furat nimic, spre deosebire de inundatiile din 2007 din Marea Britanie, cind masinile abandonate au fost sparte, iar baxurile de apa imbuteliata au fost furate, de cutremurul din 2010 din Chile (cind furturile au fost atit de numeroase, incit presedintele a decis sa trimita armata pe strazi), precum si de jafurile care au avut loc in 2005 la New Orleans, in perioada uraganului Katrina. Cu siguranta, absenta hotilor va simplifica operatiunile de salvare si de refacere a infrastructurii si cladirilor.

Daca speculatiile financiare pe fondul situatiei inca nesigure din Japonia sint, teoretic, posibile, in schimb, problemele provocate de avarierea unei centrale nucleare constituie o reala amenintare pentru pretul petrolului. Iar asta ne va afecta direct, mai ales ca statul nu mai poate controla pretul combustibililor pe piata interna inca din 2004, cind a avut loc controversata vinzare a companiei nationale de profil.