Caută 
5 MIN
In zilele incinse care au precedat mazilirea lui
Adrian Nastase, transata in chip formal in cursul de
acum celebrei reuniuni nocturne de la hotelul
„Confort”, circulau in culise zvonuri insistente
despre faptul ca demersul era incurajata discret dar
ferm si de catre conducerea grupului socialist din
Parlamentul European. Ne-am putut convinge
destul de repede ca nu era vorba doar de simple
speculatii. Nici nu a apucat bine fostul presedinte
PSD sa-si dea demisia din functia de presedinte al
Camerei Deputatilor, ca doi dintre vicepresedintii
grupului socialist din Parlamentul European, Jan
Marinus Wiersma si Hannes Swoboda, s-au si
grabit sa vina la Bucuresti pentru a-l aplauda pe
Mircea Geoana, care s-a descotorosit „cu curaj” de
o mare problema de imagine a partidului.
Desi liderii socialisti au tinut sa precizeze, asa cum
este obiceiul, ca nu se amesteca in treburile interne
ale colegilor de la Bucuresti, e destul de limpede ca
subiectul devenise unul preocupant pentru
Internationala Socialista si ca presedintele PSD
trebuie sa fi utilizat din plin si cartea sprijinului
extern pentru a impune executia politica a lui Adrian
Nastase. De altfel, prin toate declaratiile, cei doi
europarlamentari au dorit sa transmita un mesaj
neechivoc si ferm de sprijin pentru Mircea Geoana
si unul mai putin explicit, abordat mai ales la nivel
informal, de ingrijorare fata de o posibila revenire a
lui Ion Iliescu la manetele de comanda ale
partidului. Al doilea mesaj informal pare sa fi fost
acela de a incuraja continuarea procesului de
„curatire morala” la virful PSD, unde presa
vehiculeaza inca destule nume compromise.
Pentru rezultate bune in munca se dau si premii. Un
astfel de cadou, cu siguranta bine apreciat de liderii
social-democrati de la Bucuresti, a fost declaratia
care deplingea politizarea luptei importiva coruptiei.
Mai mult, cei doi parlamentari socialisti considera ca
progresele facute de Romania in combaterea
coruptiei sint evidente si ca nu e cazul sa se
supraliciteze subiectul cu pricina in perspectiva
apropiatei decizii privind integrarea tarii la data de 1
ianuarie 2007. Aprecierile de acest gen vin
oarecum in contradictie cu declaratiile facute cu
doar o saptamina in urma de Franco Fratini,
comisarul european pentru justitie, care isi declara
fara rezerve sprijinul fata de Monica Macovei si
DNA, ultima structura fiind vazuta drept virful de
lance al ofensivei anticoruptie, si cerea continuarea
energica a bataliei impotriva „pestilor mari”.
Nu e insa un lucru in mod necesar surprinzator,
pentru ca agendele celor in cauza sint totusi
diferite. Jan Marinus Wiersma si Hannes Swoboda
sint, pina la urma, interesati ca PSD sa ramina,
daca se poate, cea mai importanta formatiune
politica din Romania. Interesul fata de criza pe care
o traverseaza fostul partid de guvernamint are la
baza nu atit o jena morala, cit ingrijorarea fata de
pierderea de credibilitate si erodarea electorala a
colegilor de la Bucuresti. De altfel, Luis Ayala,
secretarul general al Internationalei Socialiste, nu a
avut nici o problema sa se plimbe brat la brat, in
campania electorala din 2004, si cu candidatul
Mircea Geoana, dar si cu acum indezirabilul
Nastase, desi despre coruptia generalizata din tara
se vorbea si atunci pe plan extern cel putin la fel de
mult ca acum.
Declaratiile europarlamentarilor socialisti nu sint
insa decisive, desi nu trebuie nicidecum
minimalizate. Tehnic vorbind, vom adera sau nu la
1 ianuarie 2007 in functie de hotarirea luata de
Consiliul European, a carui decizie va fi influentata
de raportul de tara al Comisiei Europene din luna
mai. Parlamentul European nu mai are nici un rol
formal de jucat. Acesta s-a pronuntat deja, atunci
cind a aprobat tratatul de aderare pentru Romania
si Bulgaria, cu un an in urma. In realitate, lucrurile
sint insa ceva mai complicate. Pentru ca, la rindul
ei, Comisia Europeana va scrie un raport care va
tine, evident, cont si de semnalele transmise de
statele membre. Pina la urma, decizia e in principal
una politica, si nu tehnica. Or, aflata intr-o situatie
dificila din punctul de vedere al perceptiei generale
din opinia publica, mai ales in citeva tari problema
ca Franta, Suedia sau Germania, Romania, ca si
Bulgaria de altfel, are nevoie de toti aliatii pe care ii
poate atrage de partea sa. De aceea, mesajul
socialistilor europeni, care in general au fost
dintotdeauna mai mari suporteri ai extinderii decit
europarlamentarii din grupul popular, are
importanta.
E un avertisment clar ca o prea mare incrincenare
a actualei puteri fata de liderii PSD cu probleme in
justitie risca sa creeze Bucurestiului probleme din
punct de vedere al calendarului aderarii. Mesajul
mai trebuie inteles si ca un sprijin solid pentru linia
Geoana, un presedinte care se vede agreat cel
putin in cercurile social-democrate de pe continent,
cu intentia clara de a-i oferi argumente pentru un
plus de credibilitate si autoritate in interiorul
propriului partid. Dar va fi el de ajuns? Problema lui
Mircea Geoana e ca, oricit de mult i-ar sufla in
pinze liderii socialisti europeni, capacitatea sa de
influenta interna este una mai mult decit modesta.
Oameni ca Miron Mitrea il sprijina pentru ca au
nevoie de o figura acceptabila la virf, dar, sa nu ne
facem iluzii, ii vor limita serios capacitatea de
manevra. Iar in ceea ce il priveste pe Ion Iliescu,
sintem in aceeasi situatie. Indiferent de ce spun
unii sau altii, in tara sau peste hotare, autoritatea sa
printre militantii partidului a crescut si mai mult in
conditiile crizei actuale, care, in mod evident, a
sporit impresia de vid de autoritate la virf.
Mircea Geoana stie ca fara Ion Iliescu nu are sanse
prea mari sa tina partidul in mina. El pare, de altfel,
resemnat cu ideea ca trebuie sa-i ofere fondatorului
PSD un statut privilegiat, rolul unui „guru”, de genul
celui jucat in China de Deng Xiao Ping. Numai ca,
foarte probabil, Ion Iliescu nu se va multumi doar cu
atit. Chiar daca nu va solicita un rol formal explicit
pentru el, va dori, cu siguranta, sa-si promoveze
oamenii apropiati in pozitii de influenta. Or, in acest
punct, incercarile de reforma ale echipei Geoana
risca sa intre foarte repede in blocaj, o situatie prin
care partidul a mai trecut de multe ori, atunci cind
Ion Iliescu era la Cotroceni si Adrian Nastase la
Palatul Victoria.
Altfel spus, cu toate incurajarile de la Bruxelles si
de prin alte colturi ale Europei, daca ar fi sa facem
un pronostic, pare mai probabil ca linia PSD sa fie
in mai mare masura influentata de Ion Iliescu decit
de oameni ca Mircea Geoana sau Cristian
Diaconescu. Semn ca framintarile din PSD sint
foarte departe de o concluzie finala.
