40% dintre studentii economisti nu au mai dat licenta pentru ca aveau tezele copiate

Furtul intelectual a devenit in ultimii ani „obiectul" preferat de studiu pentru tinerii ieseni aflati la facultate. Fie ca este vorba despre referate, lucrari, examene, licente sau dizertatii, majoritatea studentilor recurg la surse de inspiratie care nu se incadreaza in rigorile academice. Recunoscut de cadrele universitare ca o practica greu de oprit, copiatul a ajuns modalitatea prin care din ce in ce mai multi tineri reusesc sa isi finalizeze studiile. Conducerile facultatilor spun ca de cele mai multe ori metodele de fraudare a examenelor depasesc capacitatile profesorilor de adaptare.

"Societatea cere diplome, nu competente"

Dinu Airinei, decanul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor

Inca din bancile facultatii, tinerii invata sa fraudeze, nu insa la propriu. Tolerat de profesori si cu o evolutie impresionanta, in pas cu tehnologia, copiatul a devenit calea cea mai usoara spre obtinerea unei diplome de studii. "Este o problema de educatie a societatii", spune prof. univ. dr. Dinu Airinei, decanul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA). Atit timp cit societatea va pune un accent mai mare pe diplomele obtinute decit pe abilitatile de care dau dovada tinerii, frauda va inflori in mediul universitar. "La ce ii foloseste absolventului o diploma obtinuta prin copiat? Cit timp societatea valideaza o asemenea diploma, avem o problema. Societatea cere diplome, nu competente, iar aceste acte de studii care nu au acoperire ar trebui eliminate", sustine decanul de la FEAA. Intr-adevar, societatea are un cuvint greu de spus in aceasta problema, dar totusi nici unitatile de invatamint nu stopeaza fenomenul din fasa prin aplicarea unor pedepse dure, cum ar fi de exemplu exmatricularea celor prinsi ca fura la un examen. De exemplu, decanul de la Facultatea de Drept spune ca ultimul student exmatriculat fiindca a copiat a fost in urma cu trei ani. Si cum obiceiurile capatate in tinerete ramin adinc intiparite, ele sint dezvoltate ulterior, si legea devine obligatorie doar pentru fraieri.

Fenomenul a atins proportii alarmante

Specialistii in sociologie sustin ca numarul studentilor care se bazeaza pe copiat pentru a-si finaliza studiile creste constant. "Creste intr-un ritm alarmant, fara precedent. Cauza este cresterea numarului de studenti din ultimii ani. Universitatile primesc finantare in functie de numarul de studenti, si de aceea sint multe locuri cu taxa, unde, deoarece nu exista o triere a candidatilor la admitere, intra si multi tineri fara atitudine civica", spune sociologul Nicu Gavriluta, decanul Facultatii de Filosofie si Stiinte Social Politice. Acest lucru se intimpla, conform acestuia, din cauza lipsei de modele, de repere de comportament. "Tinerii nu au modele serioase. Se uita la vip-uri, la manelisti, la politicieni si considera ca pot deveni specialisti prin frauda", a completat acesta. Paradoxul insa rezida din faptul ca acesti tineri care si-au finalizat studiile prin frauda ajung sa se integreze pe piata fortei de munca. Desi admit ca furtul din timpul facultatii a prins proportii alarmante in ultimii ani, sociologii sustin ca tocmai inventivitatea, cea care ii ajuta pe acesti tineri sa identifice metode noi de copiat, este cea care le vine in sprijin atunci cind fac fata provocarilor de la un loc de munca. "Dupa ce termina studiile, multi dintre studentii hoti se integreaza. Sint eficienti, creativi. Daca sint bine platiti ei sint capabili sa respecte regulile. Altii devin tributari unui mecanism repetitiv. Sint angajati pe posturi de executie care presupun repetitia activitatii", spune Gavriluta. Cu toate acestea, este si o categorie aparte de studenti care nu aleg sa profeseze in domeniul pe care l-au absolvit. "Sint acei tineri care aleg alta optiune de cariera, dar se adapteaza la locul de munca", explica decanul de la Filosofie.

Metode de copiat

In topul modalitatilor preferate de studenti la copiat inca se mai afla banala fituica. "Metodele de copiat mai includ si xerocopiile in miniatura, cursurile ascunse sub foile de examen sau cerneala fotosensibila, dar numai pentru studentii cu ochi buni. Mai sint si studenti care isi noteaza cuvinte-cheie pe banca. Acelea sint cazurile fericite, de tineri care mai stiu ceva materie", spune si prof. univ. dr. Tudorel Toader, decanul Facultatii de Drept. Aceasta este una dintre primele facultati din Iasi care a achizitionat dispozitive pentru bruierea semnalului telefoanelor mobile. Cu toate acestea, aparatele nu mai sint folosite acum. "Au aparut deja alte metode mai noi de copiat", explica decanul de la Drept. In lupta pentru eliminarea fraudei, conducerea FEAA a implementat de anul acesta si un program cu ajutorul caruia profesorii ii pot depista pe cei care incearca sa fraudeze examenul de licenta. "Se incarca fisierul si programul iti da procentul de similaritate cu alte surse, alte lucrari. Chiar daca sint lucrari cumparate din alte centre universitare, in cazul in care acestea sint incarcate pe internet, le putem depista", spune Airinei. Si sistemul se pare ca functioneaza. Conform decanului de la Economie, 40% dintre absolventii de facultate de anul acesta nu au intrat in examenul de licenta deoarece lucrarile lor erau copiate chiar si in proportie de 80%.

O afacere in toata regula

In ceea ce priveste lucrarile de licenta, in Iasi, ca si in principalele centre universitare din tara, piata neagra infloreste in special in perioadele „de virf", lunile mai si iunie. Contra unei sume care variaza intre 50 si 200 de euro orice student, indiferent de specializare, isi poate rezolva problema licentei. Cu toate acestea, exista in Iasi si cazuri mult mai grave care au ajuns chiar in atentia Politiei. Pe seama studentilor care inca mai muncesc la redactarea tezei de licenta s-a nascut o adevarata afacere. O serie de „intermediari" lucreaza impreuna cu angajatii centrelor de listare si copiere pentru a fura lucrarile de licenta pe care viitorii absolventi le aduc la listat. Acesta este si cazul Alexandrei S. care si-a gasit lucrarea pe net. Aceasta a absolvit sectia de Comunicare si Relatii Publice din cadrul Facultatii de Filosofie si Stiinte Social Politice, iar lucrarea a sustinut-o in sesiunea iunie, 2007. "Lucrarea se numea «Publicitatea electorala negativa». Am muncit pentru ea aproximativ un an de zile, cu bibliografie doar din literatura straina. Este o tema foarte orginiala, asa cum mi-au spus si profesorii din comisie. Am luat pe ea zece la discurs si 9,50 la partea teoretica. Am multiplicat-o la Duplex, in Copou. Dupa aceea, unul dintre fostii colegi mi-a spus ca a gasit-o pe net. Toti care ne-am multiplicat licentele la un astfel de centru le-au gasit pe net. Este vorba despre peste 50 de colegi care au mers la Pim, la Duplex si la Stef", povesteste Alexandra S. Impreuna cu ceilalti colegi care se afla in situatia ei, tinara a actionat in instanta centrul de multiplicare, si inca mai asteapta un raspuns.