15.300 de analfabeti in judetul Bacau

Judetul Bacau are peste 15.300 de analfabeti, adica 2,5 la suta din
populatia in virsta de peste zece ani, reiese din datele
Recensamintului desfasurat la inceputul anului trecut. Multi dintre
noi au impresia ca doar tinerii de astazi renunta la scoala, atrasi de
cu totul alte placeri, lucru nu foarte departe de adevar. Insa exista
si multi virstnici care nu stiu carte. In categoria celor care nu stiu
sa scrie si sa citeasca intra si Filofteia Avadanei, in virsta de 69 de
ani. „Pe vremea mea, saracii nu-si trimiteau copiii la scoala”, a
inceput femeia. Ea isi aminteste ca a avut doi frati si sase surori si
parintii l-au trimis la scoala doar pe unul dintre frati, dar acesta „a
mers citeva luni si dupa aia l-a trimis taica-meu ajutor la ciobanul
satului”. Femeia mai poate buchisi cite ceva, pe litere, dar sa
scrie, in nici un caz. Mihai Blanaru, viceprimarul comunei
Corbasca, ne spune ca sint dese cazurile in care vin la primarie cu
tot felul de probleme oameni care nu stiu sa scrie si sa citeasca. „Ii
mai ajutam noi sa faca o cerere sau sa citeasca cite ceva, ca altfel
nu s-ar descurca. Analfabetii traiesc foarte greu, in comparatie cu
cei cei stiu carte, care se mai pot descurca”, spune Blanaru.
Viceprimarul opineaza ca analfabetii din comuna sint mai ales
romii, deoarece „ei abandonau scoala in perioada trecuta”.
Blanaru spune ca acum abandonul scolar este foarte mic, gratie
faptului ca alocatia scolarilor nu se plateste decit daca acestia
frecventeaza scoala.
Se renunta la scoala cu prea mare usurinta
In categoria analfabetilor intra bacauanii care nu stiu nici sa scrie,
nici sa citeasca, dar si cei care stiu numai sa citeasca. Eugenia
Harja, directorul Directiei Judetene de Statistica (DJS) Bacau,
spune ca a crescut si ponderea celor fara o scoala absolvita, de la
4,2 la suta, in 1992, la 5,7 procente in 2002. „Fenomenul a fost
cauzat de faptul ca, desi scoala este obligatorie, cel putin in mediul
rural s-a lasat o mare larghete in optiunile parintilor in a-si trimite
sau nu copiii la scoala. De la fortarea alfabetizarii de dinainte de
1989, am cazut in extrema cealalta, cind cei carora nu le place
scoala o pot parasi fara probleme”, spune directorul DJS.
De asemenea, Harja pune cresterea numarului persoanelor fara
carte pe seama inmultirii copiilor strazii, categorie „mai putin
intilnita” inainte de Revolutie. Dintre cei peste 15.300 de
analfabeti, aproape 3.250, adica peste 21 la suta, locuiesc la oras,
in timp la tara sint localizate peste 12.000 de persoane din
aceasta categorie. Peste 35 la suta (aproximativ 1.100) dintre
analfabetii oraseni se afla in municipiul Bacau, aproape 11 la suta
la Onesti si peste noua la suta in Moinesti. Harja spune ca o
pondere importanta in rindul analfabetilor este detinuta de
persoanele de peste 45 de ani, in special la virstele inaintate, mai
mari de 60-65 de ani. Din cauza ca femeile traiesc mai mult, deci
cele mai multe persoane de virsta a treia sint de sex feminin,
statistica Recensamintului arata ca aproape 68 la suta din totalul
analfabetilor sint femei. „Daca se ia in calcul mortalitatea la
virstele inaintate, cresterea numarului analfabetilor se mai explica
prin cresterea numarului tinerilor care nu stiu sa scrie si sa
citeasca”, afirma Harja. Nu toti cei care nu au absolvit nici o scoala
intra in categoria analfabetilor, ci doar circa 48 la suta dintre ei.
Inca mai sintem prizonierii traditiilor
Din punct de vedere al conducerii Inspectoratului Scolar Judetean
(ISJ), principala cauza a analfabetismului ramine situatia sociala
mai mult decit precara a unor familii, in special din mediul rural,
dar nu numai. „In primul rind, e vorba de situatia sociala foarte
modesta, care ii impiedica pe unii copii sa meaga la scoala, dar nu
numai atit. Cred ca un rol il are si lipsa de motivatie a potentialilor
elevi. Multi cred ca a sti carte nu mai este o conditie obligatorie
pentru a avea succes in viata. Promovarea cistigului usor, a
falselor valori i-a determinat pe unii sa fie convinsi ca se poate si
fara carte. Cu toate acestea, procentul de analfabeti, avind in
vedre populatia judetului, nu mi se pare foarte mare, dar el este
ingrijorator pe termen lung, in sensul ca numarul analfabetilor
creste in fiecare an”, ne-a declarat inspectorul general Ghiorghi
Iorga. Seful ISJ spune ca responsabilitatea cresterii numarului de
analfabeti apartine intr-o foarte mica masura scolii, dar recunoaste
ca mai exista si scoli care nu atrag. „Nu cred ca ne putem reprosa
prea multe, atit timp cit sistemul de invatamint asigura cam tot ce
se poate oferi in materie de alfabetizare. Poate doar ca scoala
este o consecinta a societatii. De exemplu, exista problema
abandonului din cauza ca relatia elev – profesor este la pamint si
trebuie sa recunoastem, fara insa a generaliza, ca unele scoli nu
atrag”, a mai spus inspectorul general Iorga. Cit priveste ponderea
apreciabila a femeilor in rindul analfabetilor, aceasta este, pentru
seful ISJ, cit se poate de explicabila. „Maritisul nu este, mai ales in
mediul rural, o masura a studiilor, in sensul ca o femeie se poate
marita si fara a sti carte. Sintem inca prizonierii traditiilor si se pare
ca femeia trebuie sa fie inferioara barbatului si in ceea ce priveste
stiinta de carte. Pe de alta parte, din acest punct de vedere in
rindul rromilor s-au facut progrese cel putin remarcabile. Chiar si
asa insa, cred ca cei mai multi nestiutori de carte provin din rindul
acestei etnii”, a adaugat inspectorul general. Acesta a ridicat insa
si problema „anafabetilor cu diploma”, tineri care, desi au absolvit
o scoala, „habar n-au sa scrie”, dupa cum s-a exprimat seful
Inspectoratului Scolar. (Florin POPESCU, Eduard CUCU)