Ceangaii bacauani au cucerit Budapesta cu dansuri romanesti

Costum din stofa fina, cu haina gen tunica si cu fireturi cusute "ceardas", in trifoi, in jurul nasturilor si cheutorilor. Paltoane elegante, lungi pina aproape de glezne. Si peste toate astea, agatata de umar, o traista taraneasca, tesuta manual cu motive romanesti, asemeni celei pe care Sofia Vicoveanca o poarta de decenii la concerte. Aceasta este ultima moda masculina la Budapesta. Inserturile traditionale, precum fireturile in trifoi sau traista taraneasca, sint acolo semn ca ai si bani, si bun gust. Cei care pun cinepa pe gabardina sint acum elita unei Ungarii istovite de capitalism, care a avut anul trecut o crestere econmica de 5 la suta si care se intoarce cu o sete devastatoare spre traditie si folclor. Nu mai e mult pina ca in Ungaria sa dispara discotecile. Le iau locul balurile, unde tinerii inhaleaza pina la uitarea de sine muzica populara. Se naste acolo o generatie care, satula de mcdonaldsuri si paiete, isi cauta cu disperare radacini chiar si acolo unde, se spune, nu le-ar fi avut niciodata. Cum e Moldova. Intr-o asa Ungarie, era imposibil ca cinczeci de ceangai din judetul Bacau, dansatori si cintareti, sa nu rupa gura tirgului la Balul Ceangailor, o manifestare desfasurata la Budapesta la sfirsitul saptaminii trecute.
Stefan Benchea e din Cleja, judetul Bacau, are 63 de ani, insa cei 30 de ani in chefereu, cu naveta zilnica de opt kilometri pe jos, il fac sa arate dincolo de 70. Mai tinere decit fata ii sint picioarele. "Dansez de cind ma stiu. Am fost, cind eram elev, in ansambluri, da’ am lasat-o mai moale apoi si-mi pare rau. Abia dupa revolutie am inceput s-o iau din nou mai in serios, ca am tot fost invitat. Mai mult prin Ungaria, ca in Romania nu prea se mai fac festivaluri. Ma duc si eu acolo unde sint invitat". Stefan Benchea e cel mai virstnic membru al grupului de dansatori din Cleja care a mers la Budapesta. Au mai urcat pe scena grupuri din Frumoasa-Balcani si din Ghimes.
Balul Ceangailor, ajuns la editia a patra, tinde sa devina o manifestare de traditie la Budapesta. Ideea organizarii apartine Annei Söcs, originara din Pustiana, care de zece ani traieste la Budapesta si a devenit un exponent al ceangailor care, multi-putini, se considera de etnie maghiara. Multi? Putini? Sub 1 la suta din ceangai – spun datele ultimului recensamint. "Multi sau putini, eu acestora imi dedic activitatea, strict din punct de vedere cultural" – spune Anna Söcs.
Simbata seara, in fata a peste o mie de spectatori care au umplut pina la refuz sala, balul a fost deschis de Nemeth Zsolt, secretar de stat in Ministerul de Externe al Ungariei, care a amintit in discursul sau si despre vizita pe care tocmai o efectuase in judetul Bacau. "Ca si acum 15 ani, m-am intilnit cu politisti. Atunci eram student si m-au arestat fara motiv, m-au interogat, mi-au confiscat tot ce aveam si mi s-a interzis sa mai calc teritoriul Romaniei. De data asta, sirenele politiei m-au condus prin Bacau si au asigurat paza si buna desfasurare a vizitei" – a tinut Nemeth sa puncteze schimbarea vremurilor. Referitor la ceangai si la controversata lor origine, el a mai spus ca "nu e treaba politicii sa stabileasca originea unei etnii, dar este treaba politicii sa asigure efectuarea de cercetari stiintifice in acest sens".
Spectacolul propriu-zis a debutat cu o frumoasa balada cintata de Elena Nistor, din Onesti, urmata de o suita de sirbe si hore jucate de grupul din Cleja. Budapestanul Fabri Geza a demonstrat apoi, prin doua cintece de catanie excelent interpretate la cobza, ca acest instrument e departe de a fi descoperit pe deplin. Hora tarafului din Fundu Racaciuni a adus din nou pe scena parfum de folclor romanesc, pentru ca imediat dupa aceea ceangaii din Ghimes sa interpreteze o suita de dansuri specifice zonei, cu pregnante influente maghiare.
Un moment inedit a fost recitalul formatiei unguresti de jazz conduse de Boran Bella care, plecind de la o tema folclorica din Ghimes, a demonstrat odata in plus cit poate cistiga jazzul din redescoperirea folclorului. Formatia maghiara Tatros a interpretat apoi citeva cintece culese din zona Moldovei, pentru ca imediat dupa aceea sa evolueze formatia care avea sa fie cea mai aplaudata: tinerii dansatori din satul Frumoasa, comuna Balcani. Un dans barbatesc plin de vigoare, eminamente romanesc, a carui spectaculozitate a atras minue in sir de aplauze sacadate din partea publicului. In sfirsit, formatia instrumentala Zurgo din Budapesta si un grup de dansatori profesionisti din Jasbereny, specializat in dansuri ceangaiesti, au incheiat un spectacol de doua ore care s-a vrut o combinatie fericita intre folclorul maghiar si cel romanesc.
Dupa o scurta pauza, timp in care s-au evacuat scaunele, sala a devenit un imens ring de dans. Formatiile instrumentale romanesti si maghiare s-a perindat din nou pe scena, iar sutele de tineri, printre care si multi bacuani veniti la lucru in Ungaria, au dansat pe muzica populara de toate felurile pina spre orele cinci ale diminetii, cind s-a terminat un fapt cultural in care asa-numitele tensiuni dintre maghiari si romani au lipsit cu desvirsire. Si poate ca atunci cind si Romania va fi istovita de capitalism, vom gasi si noi timpul si resursele de a redescoperi folclorul autentic cu aceeasi disperare cu care o fac ungurii. (Liviu AVRAM)