Din grupul lui Bran, au ramas vreo doi "azilanti" in America

In orice regim politic, exercitiul efectiv al puterii se reflecta in modul de functionare al institutiilor statului: partidele politice aflate la putere imprima propriile perspective corpusului institutional, iar stabilitatea guvernarii depinde si de capacitatea guvernantilor de a-si exercita in mod legitim mandatul. Ignorarea acestor reguli fundamentale in exercitiul politico-administrativ il plaseaza pe prefectul Constantin Bran intr-o dubla opozitie: fata de electorat si fata de Guvernul al carui reprezentant in teritoriu este.
Reamintim ca "Monitorul" a aflat ca, pe 27 aprilie, prefectul PNTCD de Braila urma sa plece intr-o calatorie de doua saptamini, peste Atlantic. Prefectul a refuzat sa precizeze circumstantele plecarii: obiectivele calatoriei – sejur sau interes de serviciu, modalitatea de finantare – de la bugetul de stat sau personal, eventual sponsorizari, persoanele care il insotesc – afisind o confidentialitate suspecta, sub pretextul ca "socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din tirg". Daca prefectul de Braila ar fi fost un om de afaceri si nimic mai mult, discretia ar fi fost de inteles. Prin mijloace specifice, "Monitorul" a aflat ca, la invitatia unei asociatii americane, PAIR – aflata, anul trecut, in litigiu cu Guvernul Romaniei – Prefecturile Brailei, Botosaniului si de Alba au nominalizat oameni de afaceri, directori de societati cu capital majoritar de stat si capi ai directiilor descentralizate care, alaturi de oficialii administratiei publice locale, au intreprins calatoria in SUA pe propriile speze financiare. Potrivit declaratiei deputatului taranist de Braila, Aurelian Paul Alecu, finalitatea deplasarii viza reactivarea in plan zonal a colaborarii cu PAIR, domeniul prioritar fiind cel agricol. PAIR a lansat invitatii catre toate prefecturile din tara, insa reactia de raspuns a fost palida. Aflind ca deplasarea costa 3.000 de dolari de persoana, Directia Agricola ieseana nu s-a implicat. Din surse autorizate, am aflat ca, alaturi de prefectul Botosaniului, au mai vazut Las Vegas-ul atit seful Garzii Financiare, cit si doi "valutisti" de notorietate care au incercat sa profite de prilej pentru a spori numarul romanilor emigranti din SUA. Cit despre brailenii care l-au insotit pe prefectul Constantin Bran, din rindul acestora au facut parte, in mod cert, Marioara Marin – lider al PNTCD Ianca, manager al SRL-urilor "Farina MES" si "Domis Pan", membru in CA din majoritatea fostelor IAS-uri si unul dintre apropiatii prefectului, Dumitru I. Dumitru – manager al "Comcereal" SA, membru al PNTCD, inregimentat in gruparea fidela lui Bran, si D. Prisacaru, director al "Agroindustriala Dedulesti" SA. Potrivit unei liste care a circulat prin Prefectura, 15 persoane urmau sa-l insoteasca in SUA pe Constantin Bran, insa FPS Bucuresti a eliberat, in baza rezultatelor financiar-contabile ale societatilor in cauza, foarte putin avize. Detaliul, furnizat de Dumitru I. Dumitru, releva ca oamenii lui Sorin Dimitriu – al caror rol in privatizare este crucial – au acceptat, tacit, initierea unui dialog intre sefi ai unitatilor aflate in administrarea statului si reprezentanti ai unor companii americane neagreate de Guvernul Romaniei. In timp ce reprezentantii capitalului privat au scos dolarii din buzunarul propriu, cei ai capitalului de stat s-au folosit de banul public, sub umbrela aprobarilor date de "organele in drept": AGA si CA.
Sponsorul tainic
Reprezentantul Guvernului in teritoriu nu poate pleca din circumscriptie – cu atit mai putin peste frontiere – fara avizul DAPL, fie ca sint invocate ratiuni de interes public, fie ca e vorba de concediu de odihna. Pentru prima varianta, la intoarcere, prefectul trebuie sa prezinte DAPL un referat continind informatii despre rezultatele deplasarii. Aceste obligatii ne-au fost confirmate atit de oficiali ai SSG, ai DAPL, cit si de liderul PDSR, ex-prefectul Viorel Balcan. Seninatatea cu care lui Constantin Bran o face pe "niznaiul" atit fata de braileni, cit si fata de superiorii lui ierarhici se explica prin coincidenta cel putin ciudata dintre momentul plecarii in SUA si cel al numirii noilor secretari de stat, in urma schimbarii Executivului. Prezumtivul aviz in baza caruia prefectul Bran a plecat in SUA apartine fostului sef al DAPL, Remus Opris. Vlad Rosca, actualul titular, si echipa sa de functionari au preluat departamentul abia la 1 mai, astfel ca formularistica probatorie zace deja pe undeva prin arhivele SSG. Ieri, functionarii DAPL nu au putut confirma existenta unui referat prin care prefectul de Braila sa fi dat seama de "succesele" deplasarii. In concluzie, daca reprezentantul Guvernului in teritoriu a vazut America pe cheltuiala statului, ignorarea opiniei publice de catre acesta este indecenta si imorala. Daca a plecat pe cont propriu, este curios cum a putut dispune, la un an si ceva de la investitura, de circa 25 milioane de lei, mai ales ca, inainte de a deveni prefect, Constantin Bran – somer al "Promex"-ului – se intretinea din salariul de secretar al filialei PNTCD. Varianta sponsorizarilor este in mod clar de interes public, pentru a nu se naste suspiciuni privind incalcarea limitei dintre interesele particulare si cele de stat. Pe de alta parte, dupa cum ne-au precizat surse guvernamentale, SSG a elaborat o circulara prin care, de acum incolo, Prefecturilor li se interzice efectuarea oricaror activitati pe baza de sponsorizari.
Marti, Constantin Bran a refuzat dialogul cu "Monitorul". Deranjat de articolele aparute in mass-media locala pe aceasta tema, prefectul a preferat sa-si salveze capitalul de imagine – deja epuizat – anuntind ca este "foarte ocupat in urmatoarele zile". "Dac-ati luat informatii din alta parte, continuati sa va informati." Ceea ce am si facut.
Ce s-a intimplat la Las Vegas
Sumarizind explicatiile directorului "Comcereal" SA, rezulta: "Delegatia a fost eficienta, oportuna si necesara, intrucit regimul dinainte de ’89 limita aceste evadari peste hotare numai la nivel de «Agroexport» si «Romagrimex» pe relatia Vest." Dumitru I. Dumitru afirma ca "oamenii care produc si sint in defectul procesului economico-financiar" au experimentat modul de derulare a tranzactiilor peste hotare, avind posibilitatea ca, "sub egida si sub tutela Prefecturilor, sa poata da numele Romaniei la adevarata valoare pentru ce a facut aceasta zona a lumii in aceasta ramura de productie agricola-vegetala".
Potrivit sursei citate, discutiile-cadru purtate cu reprezentantii PAIR au conturat sprijinirea de catre finantistii americani a agriculturii romanesti in varianta minora – adica centrata pe zone-tinta si avind la baza principiile sus-mentionatului acord guvernamental, lovit de nulitate prin decizia Curtii de Apel Bucuresti. In baza intelegerilor mult mai personalizate, dintre membrii delegatiei interjudetene si reprezentantii PAIR, productiile agricole vegetale din zonele Iasi, Vaslui, Botosani, Alba, Galati, Constanta ar urma sa se concentreze la Braila, unde vor fi depozitate si procesate in vederea valorificarii pe pietele externe. Programul de investitii americane in agricultura romaneasca – de stat si particulara – schiteaza regruparea zonala a unitatilor agricole producatoare si a celor din industria aferenta, fiind incluse societati precum "Cerealcom", "Comcereal", "Semrom", foste IAS cu suprafete arabile intinse, persoane juridice private sau de stat care detin in proprietate sau care pot arenda teren arabil. PAIR se angajeaza sa finanteze integral lucrarile agricole, printr-un credit de cinci ani, cu o dobinda de 6%, BCR si Bancorex avind agreement-ul partii americane pentru derularea operatiunilor financiar-bancare. De asemenea, ei pun la dispozitie – in sistem leasing – utilaje agricole performante si linii tehnologice moderne pentru sistemele de procesare si depozitare a cerealelor si produselor agricole. "Americanii nu vor decit sa ne ajute. Ei ne stau la dispozitie cu aceste miliarde de dolari, de care noi beneficiem cu o dobinda redusa la aceste banci. Luam ce vrem si trebuie sa aratam ca avem posibilitatea sa stocam 10.000 tone de cereale ca sa le putem pregati pentru export", pledeaza Dumitru, plin de convingere, pentru altruismul americanilor. El a mai precizat ca, pentru zona Moldovei, oferta PAIR este demna de interes, cu atit mai mult cu cit – desi "cunoscuta la nivel guvernamental" – in tara "nu se prea gasesc potentiale societati" care sa corespunda exigentelor relative la suprafata detinuta sau administrata.
Avantaje pentru detinatorii de terenuri agricole
Ceea ce nu a precizat directorul "Comcereal" SA, dar se mentioneaza in Anexa 1 a programului american de investitii, este ca "detinatorilor de teren care participa la PAIR li se asigura un venit anual garantat de minim 100-148 $/ha, echivalent in lei sau produse agricole" si ca "totodata, aceste companii vor asigura pregatirea de specialitate in SUA a cadrelor din unitatile participante la PAIR". De asemenea, se specifica in document, "unitatile participante la PAIR vor fi transformate in centre zonale de proiectie a tehnologiei de ultima ora si de suport pentru agricultura locala".
Prezenta prefectului Constantin Bran in delegatie se leaga de interesul sau profund fata de destinele Insulei Mari a Brailei, manifestat de fiecare data cind aparea la orizont posibilitatea incheierii vreunui contract in vederea finantarii lucrarilor agricole. Aflata pe lista lichidarii – datorita includerii in concernul "Braigal", cu un statut echivoc – lipsita de personalitate juridica, IMB devine un caz de-a dreptul scandalos din perspectiva implicarii politicului in sfera economica si a intrepatrunderii intereselor de grup cu cel public. Dupa ce, sub fostul regim politic, IMB a fost placa turnanta prin care miliarde din banul public au fost deturnate in contul unor firme private, noua putere locala mentine – in propriul avantaj – aceleasi privilegii decurgind din administrarea acestui punct nodal in agricultura tarii. Numerosi investitori strategici s-au aratat interesati de IMB, dar in van, starea ei s-a degradat continuu, asigurarea mijloacelor de finantare a ramas lovita de precaritate. Desi principiile contractului de asociere in participatiune dintre "Braigal", "Bursagrirom" si "Oltchim" aveau premise asemanatoare cu cele propuse de PAIR, prefectul de Braila nu a ezitat, la inceputul anului, sa orchestreze un intreg spectacol, in urma caruia contractul a picat. In plus, reporterii nostri au aflat ca, saptamina trecuta, prefectul a discutat – in spatele usilor inchise – cu reprezentantii unui trust americano-australian, prezentati de deputatul PNL Cezar Coraci, posibilitatea incheierii unui alt contract, privind viitorul IMB.
A fost rau in America, spun unii delegati
Paradoxal e ca, plecind in SUA, Constantin Bran stia de faptul ca, in 1997, Guvernul Romaniei a acordat garantii doar citorva din cele mai mari companii asociate in PAIR, ale caror investitii urmau sa se deruleze. Ca plecarea prefectului, in acest scop, in America e o gafa de proportii o demonstreaza vizita din 7 mai, la Braila, a ministrului Agriculturii. Cu citeva zile inaintea reintoarcerii lui Bran, Dinu Gavrilescu anunta perfectarea contractului la nivel national, in valoare de 180 milioane $, cu companiile americane "Case", "Valmont", "Pioneer", "Monsanto", "Lintsay". Ceea ce inseamna ca, din iunie, aceste companii vor aduce in Romania utilaje agricole si echipamente de irigatii performante, a caror plata se va efectua pe parcursul a cinci ani, in produse agricole.
In eventualitatea ca prefectul Constantin Bran a vrut doar sa dea o raita prin Lumea Noua, sub un astfel de pretext, si nu sa aplice politica subsidiaritatii in raport cu cea guvernamentala, "pohta ce-a pohtit" e destul de costisitoare.
Pe de alta parte, directorul "Comcereal" a declarat ca, saptamina viitoare, "reprezentantii natiunii americane vin la Braila (…) pentru a putea intra in derularea efectiva a cifrei de afaceri privind cerealele din recolta lui ’98". Intrebat ce societati fac parte din PAIR, Dumitru I. Dumitru a replicat cu o liniste stupefianta: "Toate si nici una, in sensul ca aceasta evadare a Americii pentru Romania e in cadrul programului stabilit si de Guvern, nu e doar la nivelul unei zone geografice, pentru ca noi am fost sub egida si tutela Prefecturilor, n-am plecat de capul nostru". Aflind de la reporterul "Monitorului" ca, initial, PAIR era o asociatie de companii americane si germane, Dumitru a picat din nori: "Nu stiu asta… E vorba de Los Angeles, Kansas, California, Nevada, Arizona – sint judete ale Americii". El s-a declarat "emotionat" pentru faptul de a fi fost nominalizat intre membrii delegatiei, subliniind: "Totul in America se vorbeste de pe pozitiile junglei, a banului, a capitalului industrial, agricol, bancar, comercial, politic, economic, camataresc in ultima instanta". In lumina invatamintelor pe care i le-a revelat economia de piata americana, Dumitru I. Dumitru a explicat refuzul Executivului roman de a lua in seama PAIR, prin efervescenta mediului concurential. "Ei au venit cu aceasta oferta, cunoscuta la nivel de guvern, dar lupta fiind acerba si surda in culise, sigur ca fiecare agreeaza mai mult sau mai putin, cu toate influentele ce decurg din aceasta actiune ce se intreprinde de unii care vor sa faca ceva in Romania."
Despre competenta si seriozitatea celor care au tratat afaceri cu americanii, la Las Vegas, vorbeste si strimtorarea pecuniara pe care au indurat-o acestia pe parcursul vizitei. "Aveam doar un mic meniu, pe la 9.00 dimineata, in rest – ne descurcam cum puteam. Mai mincam un hamburgher, un sandvis, am facut foamea chiar. Acolo nu e de noi, romanii, care avem 80 de dolari pe luna", povesteste Dumitru. In rest, serviciile hoteliere au fost minunate, "lenjeria de pat ni se schimba in fiecare dimineata". (Cristiana APOSTOLESCU)
top Local news