La doi ani de la infiintare, Dispensarul rromilor are sute de pacienti

In urma cu doi ani, Primaria a infiintat in strada Pacii un dispensar
comunitar destinat acordarii ingrijilor medicale persoanelor de etnie rroma.
Desi in acea zona se respecta mai mult legile tiganesti, dispensarul a
supravietuit. Cu timpul, rromii au capatat incredere in cadrele medicale,
apelind ori de cite ori a fost nevoie la ajutorul lor. Acum, lunar, peste 300
de persoane solicita ingrijiri medicale. Sala de asteptare a dispensarului
este aproape tot timpul plina, nu pentru ca sint foarte multe persoane
bolnave, ci pentru ca rromii sint solidari cu cei in suferinta. „Sint foarte
conservatori. Daca unul dintre ei s-a taiat la un deget, la dispensar vine
toata familia sa. Noi ne-am acomodat cu ei, iar ei au incercat sa se
adapteze un pic civilizatiei din lumea «din afara». De cind sint aici, nici unul
dintre noi nu a avut probleme cu pacientii. Chiar daca nu lucram cu un
contract cu Casa de Asigurari, motiv pentru care trebuie sa plateasca si
pentru medicamente, si pentru spitalizare, au incercat sa inteleaga ca nu
putem face nimic sa-i ajutam”, spune doctor Eugenia Iancu, medic
coordonator al dispensarului. Aceasta spune ca nu exista, deocamdata, un
cadrul legislativ care sa permita cadrelor medicale din dispensar sa
elibereze retete compensate sau gratuite sau sa elibereze trimiteri pentru
spital, unde rromii sa fie tratati gratuit.
Cadrele medicale ne-au marturisit ca cei mai multi dintre pacienti nu stiu sa
citeasca, iar cei mici abandoneaza repede scoala. „Am avut o fetita,
premianta la o scoala din oras. Mi-am dorit foarte mult ca ea sa reuseasca
sa se desprinda de aceasta viata pe care o duc rromii. Cu toate insistentele
si sfaturile mele, fata a abandonat scoala”, spune medicul Eugenia Iancu.
Aceasta considera ca infiintarea unei gradinite in aceeasi curte cu
dispensarul sau in apropiere ar aduce o nota de civilizatie in plus, dindu-le
o sansa rromilor sa se schimbe si, peste ani, sa reuseasca sa se integreze
complet in societate, fara riscul unei marginalizari.
Lipsa cunostintelor generale sau a cunostintelor elementare de limba
romana nu a atras dupa sine si o lipsa totala de educatie sanitara. Curati
sau mai putin ingrijiti, familiile de etnie rroma din aceasta zona nu au
probleme cu paduchii sau cu alte „vietati”, ce prind viata in cazul
persoanelor ce nu se ingrijesc decit „din an in Paste”. Cadrele medicale
sustin ca o implicare in educarea rromilor i-ar putea schimba radical si le-ar
impune un grad de civilizatie mai ridicat. (C.M.)