Noapte alba la poarta Petrotub

Ieri, reprezentantii celor trei sindicate de la Petrotub au participat la o noua
runda de negocieri in vederea semnarii Acordului Social. Dupa mai bine de
sapte ore de discutii, bolovanul care sta deasupra Petrotub este neclintit:
sindicalistii nu au reusit in nici un chip sa demonteze intentiile investitorului
de a prelua fabrica fara 1.700 de salariati. Chiar daca in fata muncitorilor se
dau zmei, reprezentantii sindicatelor se pare ca nu au nici o putere de
convingere in fata „adversarului”. Ei spun ca s-au inarmat cu argumente
tehnice si economice, insa, cum rezultatele nu se vad, se pare ca sint
depasiti cu mult de cei cu care se „bat”. In loc sa lupte cot la cot pentru
salariatii pe care-i au in spate, inca mai au grija care dintre sindicate a dat
sau nu prosoape si tigai de Mos Craciun.
In plus, era de asteptat ca interesele sindicatelor sa fie sustinute de un
reprezentant al statului care, inca, este proprietarul pachetului majoritar de
actiuni al Petrotub. Se pare ca APAPS i-a lasat pe sindicalisti „la inaintare”,
i-a lasat sa se mai zbata, in timp ce, probabil, cartile sint deja facute. Nici
directorul general al Petrotub, doctor inginer Dorel Birsan Romano, nu prea
are ceva de spus. El lasa „baietii” de la sindicate sa-si spuna punctul de
vedere, in timp de 4.700 de oameni stau cu sufletul la gura sa afle ce
soarta vor avea.
„Nu am reusit sa cadem de acord, deoarece investitorul si-a mentinut
aceeasi pozitie ferma, intransigenta, de o duritate fara seaman, de a
disponibiliza 1.700 de salariati. Am cerut investitorului un program de
restructurae clar, din care sa reiasa exact sectoarele de activitate care vor
disparea din Petrotub si care sint posturile pe care viitorul investitor doreste
sa nu le mai mentina. Oamenii care vor pleca din Petrotub sa fie, eventual,
concediati in urma unui program care sa precizeze foarte clar o anumita
cantitate de productie marfa”, a declarat inginer Marius Corneco, liderul
Sindicatului Liber din Petrotub. Acesta da ca exemplu „situatiile dramatice”
care s-au intimplat in alte societati, de unde, in urma privatizarii, nu au
plecat oamenii care trebuiau: angajati cu studii superioare au fost mutati pe
fluxuri de fabricatie si, pentru ca nu au putut sa tina ritmul, au plecat
ulterior, fara ordonanta.
„Angajatii care se presupune ca vor ramine in Petrotub nu vor putea face
fata productiei pe care si-o propune investitorul sa o realizeze. Investitorul
spune ca a reanalizat situatia si din punct de vedere tehnic si isi mentine
pozitia initiala, de a prelua societatea cu 3.000 de salariati. Eu, ca
tehnician, ma indoiesc ca se poate lucra doar cu atitia oameni. Pentru ca
investitorul este interesat sa cumpere fabrica, speram sa ajungem la un
consens”, a declarat inginer Mircea Anton, liderul Sindicatului Romantub.
Din declaratiile pe care le fac sindicalistii reiese ca noul investitor vrea ca
angajatii care vor ramine in Petrotub sa aiba mai multe calificari, lucru care
nu ar trebui sa-i sperie. Pina la urma, cel care are bani si va cumpara
societatea trebuie sa impuna niste reguli pe care angajatii vor trebui sa le
respecte.
Dupa o zi intreaga de discutii, sindicalistii ofteaza si spun ca nu au reusit sa
convinga investitorul ca au dreptate. Adica, mai bine de 20 de oameni nu
au fost in stare sa-si sustina punctul de vedere in fata a doua persoane
care reprezentau Grupul LNM.
La inchiderea editiei, dupa sapte ore de discutii furtunoase, negocierile nu
se incheiasera. Ionel Bors, asistentul reprezentantului in Romania al
Grupului LNM, Narendra Chaudhary, ne-a declarat ca, in cursul zilei de
astazi, va fi formulat un comunicat de presa vizavi de discutiile de ieri.
(Lucia CRAINICU)