Directia de Finante, groparul Abatorului Burdujeni

joi, 02 august 2001, 23:00
4 MIN
 Directia de Finante, groparul Abatorului Burdujeni

Abatorul Burdujeni, societate cindva etalon pentru industria carnii din nordul tarii a ajuns in lichidare judiciara la nici un an dupa privatizare. DGFP Suceava, in urma unui control efectuat la aceasta unitate a considerat oportun sa inainteze plingere penala impotriva administratorului societatii, Dumitru Burduja, patronul firmei Atlanta Impex SA Botosani, care a cumparat de la FPS pachetul majoritar de actiuni al societatii in 30 august anul trecut, precum si impotriva contabilului sef Emilia Dobroghiu, acuzati de sustragere de sub sechestru si evaziune fiscala. Practic, lor li se imputa faptul ca, dupa ce Directia de Finante a instituit sechestru asupra bunurilor imobile ale societatii din cauza datoriilor mari pe care unitatea le avea la Bugetul de Stat, o parte dintre aceste active au fost vindute. Mai mult, din sumele incasate din vinzarea bunurilor nu s-a efectuat nici o plata in contul obligatiilor catre stat.
Analizind documentele care au stat la baza intocmirii plingerii penale, lucrurile pot fi privite insa si dintr-un alt unghi.
Nicaieri nu scrie ca bunurile ar fi fost sechestrate
Sechestrul asupra bunurilor imobile a fost instituit in data de 11 februarie 2000. In luna august a anului 2001, pachetul majoritar de 80,44% din actiuni al societatii comerciale Abatorul Burdujeni a fost achizitionat de catre Dumitru Burduja, prin intermediul firmei sale, Atlanta Impex SA, de la Fondul Proprietatii de Stat.
In Caietul de sarcini, achizitionat in prealabil de cumparator, nu este nicaieri consemnat faptul ca activele societatii ar fi fost sechestrate sau ipotecate, din contra, toate documentele sint prezentate ca libere de sarcini. Aceasta afirmatie este intarita si de declaratia directorului din acea vreme a societatii, Constantin Hutupas, care certifica, prin declaratia sa, ca "datele referitoare la SC Abatorul Burdujeni SA (…) sint corecte si complete si reflecta situatia economico-financiara reala la data de 31.03.2000", deci implicit afirmatia cuprinsa in documentatie ca activele societatii sint libere de sarcini este corecta.
Destul de greu de inteles acest lucru, in conditiile in care fostul director Hutupas semnase chiar el lista cu bunurile imobile identificate pentru sechestru in 28.01.2000.
"Nu mi-a fost prezentat procesul verbal de sechestru si nu am avut cunostinta de el, nici inainte de vinzarea activelor si nici dupa aceea, pina la momentul controlului finalizat in 10 iulie 2001", declara Dumitru Burduja, investitorul care a cumparat cu un an in urma actiunile societatii.
Tot el declara ca, in toamna anului trecut, atunci cind a luat decizia de a vinde o serie de active, in vederea tocmai a achitarii datoriilor unitatii, constituindu-se AGA, la care a fost prezent fostul director Constantin Hutupas si fosta contabila sefa Monica Macovei, care stiau despre sechestru, nimeni nu l-a pus la curent cu starea de fapt. Drept urmare, s-au solicitat la inceputul acestui an extrase de la Servicul de Carte Funciara – Judecatoria Suceava, pentru activele ce urmau a fi vindute, iar din extrasele autentificate in 12 februarie 2001 rezulta de asemenea ca activele in discutie sint libere de sarcini.
"Am mai supus inca o data aprobarii AGA vinzarea de active si, obtinind aprobarea, am facut rapoarte de evaluare la spatiile respective si ele au fost vindute. Banii obtinuti, la care s-au adaugat alte sume, provenind din activitatea de productie, i-am folosit pentru a plati, in parte, datoriile la bugetul de stat si cel al asigurarilor sociale", declara Dumitru Burduja.
Nota de constatare se bate cap in cap cu plingerea penala
Acest fapt reiese de altfel si din Nota de Constatare incheiata in 10.07.2001 de reprezentantii DGFP Suceava, in care scrie negru pe alb ca "din suma de 1.104.355 mii lei obtinuta in urma vinzarii de active, precum si din alte incasari (vinzari de active cum ar fi cele de la Gura Humor sau Siret, diferite utilaje si autoutilitare, deseuri obtinute ca urmare a casarilor si dezmembrarilor), societatea a achitat catre bugetul de stat in perioada 01.09.2000 – 31.05.2001, urmatoarele sume: TVA – 1.022.339.000 lei; impozit salarii – 246.154.000 lei; CAS – 502.507.000 lei, in total 1.768.000.000 lei". Aceasta afirmatie, certificata de semnaturile inspectorilor de la Directia de Finante Suceava, reprezentanti ai IJP si ai conducerii societatii, vine insa in contradictie flagranta cu afirmatia din plingerea penala inaintata de aceeasi institutie, care spune, de asemenea, negru pe alb, ca "din sumele incasate din vinzarea bunurilor impotriva carora s-a pornit executarea silita, nu s-a efectuat nici o plata in contul obligatiilor catre stat". Afirmatia aceasta putea cel mult sa fie extrasa dintr-o nota de constatare anterioara, vadit superficiala, a Administratiei Finaciare si Trezoreriei Municipiului Suceava, din 18 iunie 2001, in care se afirma acelasi lucru.
Unul dintre activele sechestrate a fost vindut inainte de privatizare
Si mai este o problema, destul de grava, socotim noi. Patronul SC Abatorul Burdujeni SA, Dumitru Burduja, sustine, punind la dispozitie si facturile din care reiese clar acest lucru, ca unul dintre activele supuse sechestrului a caror vinzare i se imputa a fost vindut inca dinainte de privatizare, respectiv in data de 2 martie 2000 – la o luna dupa instituirea sechestrului, chiar de catre fostul administrator Constantin Hutupas, care semnase lista cu activele supuse sechestrului de catre Directia de Finante.
Si, ca sa nu se spuna ca privatizarea Abatorului Burdujeni a fost, macar la inceput, un mare succes pentru cumparator, Dumitru Burduja ne-a mai declarat ca "in caietul de sarcini, din datele privind situatia economico-finaciara a societatii, scria ca la data intocmirii acestuia, existau pe stoc marfuri in valoare de 2,7 miliarde de lei. Or, in momentul in care, dupa cumparare, am efectuat inventarierea, am constatat ca stocurile sint pe zero. Cind am intrebat conducerea de atunci a unitatii cum explica acest lucru, mi s-a raspuns ca a fost o greseala de contabilitate. Numai ca aceasta <greseala de contabilitate> a contat enorm in planurile mele de afaceri". (Neculai ROSCA)

Comentarii