Taranii suceveni isi pun sapa in cui

Directorul general al Directiei Generale de Agricultura si Industrie Alimentara (DGAIA) Suceava, Catalin Dobrescu, este de parere ca in acest an 10% din suprafata arabila a judetului va fi lasata nelucrata. Un calcul simplu arata ca din cele 189.000 hectare de teren agricol vor ramine in paragina aproximativ 19.000 hectare. Suprafata este destul de mare numai si prin prisma cifrelor raportate anul trecut privind suprafetele nelucrate. Astfel, statisticile precedentului an indica la capitolul suprafete arabile lasate in paragina cifra de 1.600 ha, adica de circa 12 ori mai putin fata de cea prognozata pentru anul 2000. Directorul Catalin Dobrescu spune ca a inaintat cifra de 19.000 ha nelucrate in acest an datorita ambiguitatii privind proprietatea si a absentei mai multor proprietari de terenuri din localitatile respective. Seful DGAIA Suceava considera, de asemenea, ca privatizarea fostelor IAS-uri va influenta si ea intr-o masura semnificativa proportia suprafetelor nelucrate. Un alt factor care isi va pune amprenta in ceea ce priveste terenurile lasate de izbeliste este acela al costurilor ridicate al lucrarilor agricole, respectiv a preturilor semintelor si tratamentelor chiar in conditiile ajutoarelor banesti oferite de stat prin cupoane.
Pentru exemplificare, directorul Fanica Cotos, din cadrul DGAA Suceava, care a apreciat totusi ca procentul avansat de directorul general Catalin Dobrescu este totusi exagerat, ne-a prezentat un calcul estimativ al costurilor pentru infiintarea unui hectar de porumb. Astfel, aratura si discuitul pentru un hectar costa in aceasta primavara in jur de 800.000 de lei. Insamintatul costa de asemenea in jur de 200.000 de lei iar saminta necesara pentru un hectar costa si ea 300.000 de lei. Adunind cifrele, rezulta ca numai primele lucrari de primavara scot din buzunarul agricultorului aproape 1.300.000 de lei, fara sa se puna in calcul fertilizarile, ierbicidarile sau costurile de recoltare. Luind in calcul aceste sume, se explica de ce agricultorii suceveni, in special producatorii individuali, isi lucreaza pamintul la limita strictului necesar.(SandrinioNEAGU, Neculai ROSCA)