Urmarind spectacolul dat de partide si de politicieni, sucevenii iau decizii privind alegerile

Asa cum si-a obisnuit cititorii in timpul campaniei de alegeri locale din 2000, cotidianul "Monitorul de Suceava" revine cu informatii referitoare intentiile de vot ale sucevenilor, culese de aceasta data la nivelul intregului judet. Esantionul de populatie chestionat cuprinde1.030 de persoane cu drept de vot alese aleator, iar daca se considera o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%, marja de eroare rezultata se incadreaza in limitele de +/- 2,9%. Sondajul a fost efectuat in perioada 21 – 28 octombrie a.c., repespectiv dupa o saptamina de la inceperea oficiala a campaniei electorale de Centrul de Studii si Analize.
Raspunzind intrebarii privind intentia de a se prezenta la vot, 61,0% dintre sucevenii chestionati s-au pronuntat afirmativ, 31,6%, au invocat diferite motive pentru faptul ca nu vor exprima o optiune electorala, restul fiind inca indecisi. Dintre cei care declara ca nu-si vor exercita dreptul de vot, peste 40% sint tineri, cu virsta cuprinsa intre 18 si 25 de ani, cei mai multi motivati de calitatea proasta a persoanelor care ajung in Parlament si de neincrederea intr-o schimbare in sens pozitiv a calitatii vietii cetatenilor de rind.
Referitor la numele celui pe care sucevenii l-ar dori presedinte al tarii, intentiile se grupeaza astfel: Ion Iliescu (42%), Theodor Stolojan (13,7%), Mugur Isarescu (7,8%), Vadim Tudor (7,0%), Petre Roman (4,9%), Teodor Melescanu (4,5%). Restul persoanelor intervievate fie ca sint indecise, oscilind intre unul sau altul dintre candidati (19,7%), fie ar vota un independent (0,2%), fie ar vota un candidat inregimentat politic, dar altul decit cei mentionati mai sus (0,2%).
Mai dificila se pare a fi fost exprimarea unei intentii clare in ceea ce priveste desemnarea formatiunilor pentru Parlament, aici fiind vorba de a considera atit prestatia exercitata de catre partidul politic, cit si calitatea si popularitatea persoanelor propuse pe liste. Faptul este sustinut si de procentul de 17,8% de persoane care nu stiu sau nu vor sa raspunda ce formatiune ar vota pentru constituirea Senatului. In cele mai multe situatii, candidatii pentru presedintie depasesc in popularitate formatiunile politice care ii sustin. Astfel, pentru componenta Senatului, sucevenii ar desemna in proportie de 40,1% PDSR, 10,2% PNL, 8,0% PD, 7% CDR 2000, 6,8% ApR, respectiv 4,9% PRM, precum si intr-un procent de 5,1% alti candidati sau formatiuni politice, intre care mai des a fost mentionata Alianta Nationala.
O distribuire mai echilibrata a intentiilor de vot se constata in ceea ce priveste Camera Deputatilor, de aceasta data inregistrindu-se si un numar mai mare de persoane care se pronunta in favoarea independentilor. In general, in cazul Camerei Deputatilor, intervievatii si-au formulat raspunsul mai mult in functie de numele candidatilor decit de numele unui anumit partid politic. PDSR ramine in fruntea listei, cu 39,2%, urmat de ApR, de aceasta data, cu 7,8%, PNL cu 7,6% si PD cu 7,3%, Petru Tarniceru (candidat independent) cu 6,8%, PRM cu 5,1%, CDR 2000, cu 4,5%, alte formatiuni si candidati independenti, cu 0,2%. Procentul de indecisi in acest caz este de 21,5%, mai ridicat decit in cazul Senatului. (Neculai ROSCA)