Caută 
5 MIN
Asezamantul monastic de la Voronet dateaza din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din perioada 1400 – 1410, arata cercetarile recente ale arheologilor suceveni, biserica actuala fiind construita in 1488 de Stefan cel Mare peste temelia primei biserici distrusa de un incendiu.
O echipa de arheologi ai Muzeului Bucovinei, coordonata de Florin Hau si Stefan Dejan, a finalizat, sambata, o cercetare arheologica preventiva la Manastirea Voronet, unde pe traseul vechilor chilii de pe latura de sud a monumentului se va ridica un nou corp de chilii in aceeasi pozitie topografica. Arheologul Florin Hau a declarat, luni, ca cercetarile au fost facute intr-o zona unde au mai fost facute sapaturi in perioada 1961 – 1963 si, respectiv 1964 – 1967 de Radu Heitel si Nicolae N. Puscasu, care la acea data au avut ca obiectiv principal sa afle daca biserica construita in 1488 de Stefan cel Mare este prima sau daca sub aceasta existase una anterioara.
Cercetarile din 1967 au demonstrat ca biserica lui Stefan cel Mare este a doua biserica a asezamantului monastic intemeiat la Voronet, dar nu se stia cat de timpurile era biserica anterioara si se estima ca putea data de la 1450. "Faptul in sine era cunoscut pentru ca exista un document din 22 ianuarie 1472 in care apare mentiunea expresa a manastirii si a staretului Misail. Cercetarile din anii 60 au demonstrat ca a fost o biserica anterioara care probabil a fost distrusa in contextul anului 1485 si apoi, la putin timp dupa, a debutat constructia bisericii lui Stefan cel Mare", a spus Florin Hau. El a aratat ca cercetarile finalizate recent intr-unul dintre ansamblurile datand din perioade de dinainte de 1488 arata ca acesta dateaza mult mai devreme decat s-a putut proba.
Distrus de Baiazid al II-lea, reconstruit de Stefan cel Mare, "Voronetul de acum arata insa ca si cel de la 1547" din perioada Mitropolitului Grigore Rosca
Astfel, Florin Hau a spus ca o pivnita cu laturile de 7,3 metri si 6,1 metri, cercetata acum, dateaza de la inceputul domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din 1400 – 1410. Arheologul sucevean a precizat ca in urma analizei s-a stabilit ca la Voronet a avut loc un incendiu devastator si se presupune ca acesta s-a produs in 1475 sau, cel mai probabil, in 1485, cand Baiazid al II-lea a dat foc inclusiv targului Suceava.
Florin Hau a spus ca la 1485 au ars nu numai biserica veche, cu temelie de piatra si constructia din lemn, dar si constructiile anexa si chiliile. Biserica noua a fost construita de Stefan cel Mare intre 24 mai si 24 septembrie 1488, iar in acelasi an, sau cel mai tarziu in 1489, se refac si chiliile, a spus arheologul sucevean, care a precizat ca Stefan cel Mare nu a facut decat sa refaca, pe aceeasi fundatie ce data din perioada lui Alexandru cel Bun, intreaga constructie, dar si pivnita, dar dupa orizontul tehnicii in care traia. Florin Hau a aratat ca pivnita din perioada lui Alexandru cel Bun era acoperita cu grinzi de lemn, iar Stefan cel Mare a reboltit-o cu doua travee semicilindrice axate pe patru piloni de piatra cu caramida. Totodata, pivnitei i se adauga doua corpuri anexa la est si vest.
Lucrarile au continuat la Voronet in etape ulterioare, cea mai importanta fiind cea facuta de Grigore Rosca in 1547, cand bisericii i se adauga pridvorul si pictura exterioara de valoare universala. Tot la 1547 s-au desfasurat lucrari si pe corpul de chilii, a mai spus Florin Hau. "Voronetul de acum arata ca si cel de la 1547", a precizat arheologul sucevean. El a mai declarat ca cercetarile aduc un argument in plus ca asezamantul monastic de la Voronet din vremea lui Alexandru cel Bun era un asezamant boieresc, si nu domnesc si nu exclude ca acesta sa fi fost construit de boierul Birla de la Harlau, un boier important din perioada de final a domniei lui Petru Musat. "Se stie ca prima ctitorie de la Voronet nu a fost domneasca. Este un studiu recent la Iasi in acest sens", a mai spus Florin Hau.
Florin Hau: "Antedatarea Voronetului nu este surprinzatoare, insa manastirea ramane o provocare maxima intrucat au ramas zone necercetate arheologic"
In ce priveste descoperirea de acum, Florin Hau s-a declarat incantat, dar a lasat sa se inteleaga ca mai sunt alte provocari in domeniul arheologic in zona manastirii. De altfel, rezultatul acestor cercetari arheologice ar veni in sprijinul unor teorii mai vechi cu privire la consolidarea vechii eparhii a Moldovei in raport cu Patriarhia din Constantinopol. "Suntem bucurosi ca am putut antedata acest asezamant monastic, dar nu ne surprinde pentru ca exista si alte cazuri cum ar fi Moldovita si Manastirea Humorului, edificate tot pe vremea lui Alexandru cel Bun si, ulterior, reconstruite in perioada domniei lui Petru Rares, chiar daca nu chiar pe locul vechilor fundatii, ci in apropiere. Putem considera ca si Voronetul apare alaturi de celelalte doua manastiri in contextul consolidarii Mitropoliei Moldovei pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun, asezamintele monastice fiind insa in preocuparea ctitoriceasca a unor boieri", a mai spus Florin Hau.
Florin Hau a mai spus ca din primavara anului 2011 vor fi continuate cercetarile arheologice in zona Voronet pentru a se definitiva modul in care a evoluat planimetric, volumetric si cronologic intregul ansamblu de pe latura de sud a monumentului. Pe de alta parte, el a spus ca in cursul anului viitor, cercetarile arheologice se vor face pe o arie de cel putin doua ori mai mare decat in acest an, in contextul intentiei de a se ridica un nou corp de chilii pe traseul vechilor fundatii ale chiliilor. Motivul pentru care nu au continuat cercetarile anul acesta ar fi legat, conform celor spuse de Florin Hau, de conditiile meteo.
Florin Hau a explicat ca nu se cunoaste cu exactitate traseul zidului de incinta vechi al manastirii, nici unde a existat turnul care marca intrarea in incinta manastirii sau turnul original al clopotnitei ansamblului. "Voronet ramane o provocare maxima intrucat zona incintei de vest, nord si est au ramas necercetate din punct de vedere arheologic", a adaugat Florin Hau.
Sursa: Obiectiv de Suceava
