Cu Cantemir in ultimele doua zile de toamna

Si totusi, scepticul poate accepta sa-i dea dreptate entuziastului de asta data. Istoricul Stefan Lemny, specialist in istoria culturala de secol al XVIII-lea , cu doctorate la Iasi si la Paris, fost cercetator la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" si responsabil in prezent de colectiile de istorie de la Biblioteca Nationala a Frantei, a lansat in urma cu un an in spatiul francez volumul Les Cantemir. Acesta urmareste destinul neobisnuit al familiei care a dat culturii europene doua figuri remarcabile: Dimitrie Cantemir si fiul sau Antioh. Pentru Occident, Cantemir continua sa ramina o mare necunoscuta, iar cartea lui Lemny este prima lucrare serioasa aparuta in Vest care abordeaza subiectul. In mai putin de un an, Polirom a editat versiunea romaneasca a volumului, in traducerea Magdei Jeanrenaud si sub titlul Cantemirestii. Aventura europeana a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea. Un eveniment editorial care a coincis cu ambitiile directorului Centrului Cultural Francez din Iasi, Jose Maria Queiros, de a-i aduce in Romania pe Jordi Savall si ansamblul Hesperion XXI in cadrul "Toamnei muzicii vechi". CD-ul "Istanbul. Dimitrie Cantemir. Cartea Stiintei Muzicii si traditiile muzicale serafade si armene" a reusit sa puna in lumina o convietuire culturala putin cunoscuta, intre turci, armeni si evrei, in orasul capitala a Imperiului Otoman in jurul anului 1700. Acesta cuprinde melodii din lucrarea Cartea muzicii de Dimitrie Cantemir.  Savall a descoperit cu bucurie in librariile franceze volumul semnat de Stefan Lemny, muzicianul catalan chiar solicitindu-i acestuia un text care sa fie cuprins in libretul care insoteste CD-ul.

Criteriul "muzicii celei mai frumoase"

Jordi Savall a ascultat primele piese din creatia lui Cantemir in urma cu mai bine de un deceniu si a fost surprins sa le descopere in conditiile in care, spune acesta, nu erau rezultatul culegerii muzicilor orientale de catre un muzician turc, ci al unui carturar roman. Intrebat ce criterii a folosit pentru a alege piesele pentru CD, Savall spune cu nonsalanta ca unicul criteriu a fost acela al "muzicii celei mai frumoase".

Concertul de la Filarmonica ieseana sustinut de muzicianul catalan si Hespèrion XXI a fost prefatat luni, 29 noiembrie, de lansarea la Biblioteca Centrala Universitara ieseana a volumului Cantemirestii, eveniment la care au participat autorul impreuna cu academicianul Alexandru Zub, traducatoarea Magda Jeanrenaud si directorul general al Editurii Polirom, Silviu Lupescu. "A fost nevoie de Centrul Cultural Francez din Iasi pentru a-l avea din nou alaturi de Stefan Lemny, a fost nevoie de aceeasi institutie pentru a-l asculta pe celebrul muzician catalan Jordi Savall la Iasi si a ne aminti de muzica lui Dimitrie Cantemir ", a spus Silviu Lupescu in debutul lansarii de carte. Acesta a evocat perioada in care lucrau impreuna in redactia "Opiniei studentesti" si articolele lui Stefan Lemny, pe care le-a catalogat drept "o adevarata desfatare intelectuala, pentru ca imbinau in mod absolut fericit rigoarea istoricului cu talentul de narator". Despre munca de traducere a volumului Les Cantemir, Magda Jeanrenaud a afirmat ca "niciodata conlucrarea nu a fost atit de imbogatitoare ca in cazul discutiilor nenumarate purtate cu Stefan Lemny. Nu inseamna ca am fost intotdeauna de acord, lui ii placea «luptator», mie imi placea «razboinic». Aveam nevoie de stiinta lui ca istoric al culturii. De exemplu, ce termen era pe vremea lui Antioh in Anglia mai  folosit: «gazeta» sau «ziar». Si aici intrebarea am stiut sa o pun si Stefan a stiut sa imi raspunda. In alte cazuri, cum ar fi acela al lui Serge Moscovici, am avut de a face cu o funciara neincredere in capacitatea traducatorului".

Academicianul Alexandru Zub a evocat perioada de la mijlocul anilor ’70, momentul in care l-a cunoscut pe Stefan Lemny, apoi a semnalat temele abordate de autor in cartea Cantemirestii. Aventura europeana a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea. "In acest volum va rog sa remarcati o coerenta a optiunilor lui Stefan Lemny, care a sistematizat lucrurile si a incercat sa faca un pas mai departe in interiorul acestui secol al XVIII-lea.

Un gen istoriografic mai putin popular in Romania

Autorul s-a declarat in cadrul lansarii uimit ca, in aproape un an de la editia franceza, cartea sa a vazut lumina tiparului in limba romana. "Experienta biografica a fost pentru mine extraordinar de stimulativa, in primul rind, pentru ca a fost intilnirea cu un gen istoriografic interesant in Franta si deosebit de practicat. Un gen mai putin popular in spatiul de aici. In istoriografia franceza, biografia reprezinta un gen foarte cultivat. Bourdieu a aruncat o piatra in gradina istoricilor, incercind sa descurajeze si sa isi arate scepticismul in legatura cu posibilitatile de reconstituire a istoriei prin intermediul biografiei… Personal, am dorit sa imi arat atasamentul fata de lectia data de Lucien Febvre privind biografia ca pe un mijloc de a citi istoria. Cum Febvre a realizat biografia lui Martin Luther, nu una definitiva, ci doar una posibila, lasind poarta deschisa, am fost incurajat de felul acesta de a practica biografia in spatiul francez, care este unul problematizant si am ales acest personaj ilustru, cu totul necunoscut in lumea occidentala. Cantemir era mult mai cunoscut in secolul al XVIII-lea decit este in zilele noastre. Antioh a fost poate mai fericit decit tatal sau, pentru ca, cel putin in lumea specialistilor, el a devenit subiect de studii."