„Din păcate, datele acestea reprezintă un adevăr extrem de dur. Mai trist este că în România accesul la medicație este extrem de limitat. În Uniunea Europeană sunt folosite 150 de molecule pentru tratamentul cancerului, dar noi avem acces la doar 39 de molecule. Extrem de puțin, dacă ne gândim că Bulgaria beneficiază de 70 de molecule sau Ungaria, cu 80 de molecule. Dialogul nostru cu Ministerul Sănătății (MS) este zero, în condițiile în care MS este instituția responsabilă de depistarea bolilor oncologice dar și de asigurarea continuității medicației acestor pacienți. Să vă mai spun că fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a nominalizat în Comisia consultativă oncologică o doamnă care locuiește în Olanda? O doamnă care și-a făcut o fundație după ce sora ei, care locuia în țară, a murit de cancer. Și-atunci de unde dialog, când tu, ministru, numești membrii comisiei care, în mod normal, ar trebui să reprezinte interesele bolnavilor?“, a declarat pentru Ziarul de Iași Cezar Irimia, președintele  Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România dar și președinte al Alianței Pacienților Cronici din România.

 

În ce privește impactul pandemiei de coronavirus asupra acestei afecţiuni, IARC a admis că este deocamdată prea devreme pentru a veni cu date certe şi a subliniat că estimările au fost făcute pe baza tendinţelor incidenţei şi a mortalităţii din anii precedenţi, neluând în considerare efectele pandemiei.

„Dar pandemia ne-a afectat clar. Luni de-a rândul oamenii au avut acces limitat la spitale, de aceea diagnosticarea a scăzut cu 30-40% și, din acest motiv, multe cancere au fost depistate tardiv, costurile pentru tratamentul acestora au crescut, iar șansele de supraviețuire au scăzut dramatic. Nicăieri în Europa civilizată nu s-a făcut această delimitare, spitale COVID și spitale non COVID. Fiica mea este medic în Germania și acolo nu există așa ceva. Acolo, în cadrul acelorași spitale se fac circuite separate pentru persoanele infectate cu noul coronavirus. Unii s-ar grăbi să spună că noi  avem spitale vechi și nu putem asigura aceste circuite. Ba se poate. Spitalul în care lucrează fiica mea este construit de prin 1930 și, ca să asigure acele circuite de care vă spuneam, în clinica în care lucrează ea au transformat o fereastră în ușă. Așa au procedat și în celelalte clinici, au găsit soluții să trateze și restul bolilor, nu numai COVID-19“, a explicat Cezar Irimia.

 

Conform statisticilor, cele mai multe decese provocate de cancer sunt în Asia (58,3%), urmată de Europa (19,6%) și de America Latină şi Caraibe (7,2%).

Potrivit comunicatului transmis de IARC, una din 5 persoane din întreaga lume dezvoltă cancer la un moment dat în timpul vieţii. De asemenea, unul din 8 bărbaţi şi una din 11 femei mor din cauza acestei boli.

 

În cazul ambelor sexe şi la orice vârstă, cancerul care conduce numărul deceselor este cel pulmonar (18%), urmat de cel colorectal (9,4%), hepatic (8,3%), de stomac (7,7%) şi de sân (6,9%).

 

În rândul bărbaţilor, cele trei tipuri de cancer cele mai letale sunt cel pulmonar (21,5%), hepatic (10,4%) şi colorectal (9,3%), în timp ce la femei acest podium este ocupat de cancerul de sân (15,5%), pulmonar (13,7%) şi colorectal (9,5%). Cele aproximativ 2,3 milioane de cazuri noi indică faptul că unul din opt cazuri de cancer diagnosticate în 2020 este cancer mamar. Printre factorii de risc identificaţi se numără amânarea sarcinii, mai puţini copii, niveluri mai ridicate de grăsime corporală şi lipsa activităţii fizice.

 

Ce se va întâmpla de acum încolo în România aflată în fața celui de al patrulea val al pandemiei cu noul coronavirus, din punctul de vedere al pacienților cu cancer? „Ei bine, dacă se va merge pe aceeași politică medicală ca în ultimul an, cu transformarea unor spitale în tratamentul exclusiv al COVID, va fi foarte grav. Accesul în spitale va fi iarăși limitat. Și-atunci o să ne mirăm cum în toată lumea incidența cancerului bronho-pulmonar a crescut iar în România a scăzut. În condițiile în care noi aveam câte 12.000 de cazuri, anual, acum avem 9.000. Și să nu ne facem iluzii, nu suntem mai sănătoși. Cel puțin 3.000 de români cu cancer la plămâni nu au fost diagnosticați. Ce se va întâmpla cu ei? Știți, eu sunt pe această „stradă“, a cancerului, din 2000. Începând cu acel an, ca aparținător, apoi, din 2010, ca pacient. Am supraviețuit la două tipuri de cancer. Și, ca să glumesc serios, am supraviețuit și la peste 60 de procese cu Statul român, pentru drepturile pacienților oncologici, pe care le-am câștigat. Dar noi ar trebui să luptăm cu boala, nu cu sistemul medical“, a mai adăugat pentru Ziarul de Iași  președintele  Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România.

 

La nivel global, Agenţia Internaţională pentru Cercetare în domeniul Cancerului, cu sediul în oraşul francez Lyon, estimează că, în 2040, vor fi 28,4 milioane de cazuri noi de toate tipurile de cancer, o creştere cu 47%, în comparaţie cu 19,3 milioane în acest an.

„Schimbările actuale la nivelul structurii populaţiei, mediile în care oamenii trăiesc şi modul în care sistemele sanitare sunt capabile să controleze în mod efectiv cancerul vor determina incidenţa, mortalitatea şi prevalenţa în următoarele decenii“, a declarat doctorul Freddie Bray, directorul departamentului de monitorizare a cancerului în cadrul IARC.