Caută 
5 MIN
Noua tulpină a COVID-19, intitulată generic Omicron, a fost identificată în Africa şi s-a răspândit deja în mai multe ţări din lume, inclusiv în Europa. Îngrijorarea la adresa ei provine în urma primelor cercetări care au identificat peste 30 de mutaţii la nivelul proteinei spike. Celebra proteină, devenită o imagine a infecţiei cu SARS-CoV-2 în toată lumea, era folosită ca punct de identificare de către vaccinurile dezvoltate de companiile din întreaga lume, pentru a depista infecţia. Atât Pfizer/ BioNTech, cât şi Moderna, au anunţat că efectuează teste de laborator pentru a vedea dacă vaccinurile, în forma actuală, stopează complet infecţia cu COVID-19 afectată de noua tulpină.
Specialiştii consultaţi de „Ziarul de Iaşi” spun că avem nevoie de măcar două săptămâni pentru a afla rezultatele acestor teste „in vitro” şi de încă o lună, poate chiar două, pentru a vedea dacă ele stau în picioare şi atunci când infecţia se va răspândi în mare la nivelul populaţiei generale. În orice caz, spun aceştia, vaccinarea rămâne în continuare foarte recomandată, fiindcă tulpina Omicron este departe încă de România, iar protecţia acestora rămâne una importantă, putând fi foarte eficiente şi împotriva Omicron.
Ce ştim până acum: se răspândeşte foarte repede
Cum a apărut această nouă variantă şi de ce este ea mai periculoasă? Prof.dr. Cristian Apetrei, absolvent al UMF, specialist în boli infecţioase şi microbiologie la Universitatea din Pittsburgh, SUA, explică faptul că această variantă a apărut în Republica Sud-Africană, cel mai probabil în luna octombrie. Aceasta a dezvoltat atât de multe mutaţii fiindcă s-a format, cel mai probabil, ca urmare a infectării unui pacient sever imunodeprimat, fiindcă infecţia cu HIV are o prevalenţă mai mare de 30% în populaţia Africii de Sud.
„Cel mai probabil, e vorba de HIV netratat, care a produs răspunsuri imune suboptimale. Care răspunsuri au obligat virusul să evolueze ca să le eludeze, dar pe de altă parte nu au fost capabile să-l elimine. Şi în acest mod s-a produs o infecţie persistentă SARS-CoV-2”, a explicat medicul, într-o postare pe pagina sa personală. Prof.dr. Radu Iliescu, cercetător ştiinţific specializat în farmacologie de la UMF Iaşi, explică faptul că virusul evoluează doar într-o gazdă. Dacă gazda respectivă nu are puterea de a elimina virusul din organism, dar sistemul imunitar se luptă cu acesta, infecţia descoperă noi mecanisme prin care să ocolească atacurile sistemului imunitar, iar în contact cu alte persoane se poate transmite mai departe în forma evoluată.
Mutaţia „Omicron” este mai periculoasă însă fiindcă se transmite foarte repede, acesta fiind singura constatare ce poate fi făcută până acum în urma observaţiilor realizate în Africa. Într-o altă postare pe Facebook, prof.dr. Cristian Apetrei a atras atenţia asupra monitorizării nivelurilor de virus din apele reziduale din Pretoria, una dintre cele trei capitale ale Africii de Sud.
„Această monitorizare este considerată în prezent una dintre cele mai eficiente metode pentru aprecierea situaţiei epidemiologice într-o regiune dată. Încărcăturile virale din apă au ajuns în numai câteva săptămâni aproape de nivelul «peakului» (n.red. – vârf) de infecţie cu varianta delta. Este una dintre cele mai bune indicaţii ale vitezei cu care se răspândeşte varianta omicron”, a explicat acesta.
Varianta Delta ar putea să fie greu de înlocuit în Europa
Prof.dr. Radu Iliescu a precizat însă că, în momentul de faţă, acesta este singurul lucru pe care îl putem intui: faptul că virusul se răspândeşte foarte repede în Africa de Sud şi că pare să devină tulpina dominantă. Însă nu ştim cum va reacţiona în Europa, unde sunt mult mai multe cazuri, tulpina Delta este predominantă, şi ar putea fi greu de înlocuit, dar, în acelaşi timp, populaţia este mult mai bătrână decât în Africa de Sud, iar felul în care va fi afectată poate fi mult diferit.
„Momentan, toate sunt speculaţii. Singurele date pe care le avem arată că transmisibilitatea este foarte mare. Este de văzut cum vor evolua lucrurile. Mai exista o mutaţie, «Mu», pornită tot din Africa, cu potenţial de a ocoli răspunsul imun oferit de vaccinuri, dar care nu a avut puterea să se propage şi să devină dominantă. În Europa, problema o punem altfel: sunt mai multe persoane vaccinate decât în Africa, Delta este tulpină predominantă şi care încă circulă foarte mult, este posibil, microbiologic vorbind, ca o nouă variantă să nu o poată înlocui”, a punctat prof.dr. Radu Iliescu.
Eficienţa vaccinurilor, testată, tratamentele cu medicamente sunt încă funcţionale integral
Există însă temeri legitime că tratamentele cu anticorpi şi că vaccinurile ar putea fi mai puţin eficiente în faţa noii tulpini. Prof.dr. Radu Iliescu spune că nu există niciun motiv să sistăm sau să încetinim actuala campanie de vaccinare, ci din contra. El punctează că imunitatea celulară, dată de limfocitele T, poate să fie în continuare foarte puternică, chiar dacă anticorpii ar putea să nu recunoască proteina spike din prima, în urma mutaţiilor identificate la nivelul acesteia.
„Imunitatea celulară este, de asemenea, stimulată de vaccin. Există componenta aceasta a anticorpilor care ar putea fi afectată, dar există posibilitatea ca imunitatea celulară să fie în continuare eficientă şi de aceea recomandarea este să continuăm vaccinarea. Oricum încă nu avem date, nu ştim simptomele, dacă sunt mai grave sau mai puţin grave”, a explicat prof.dr. Radu Iliescu. Singura veste cu certitudine bună este că tratamentele dezvoltate de Merck şi de Pfizer, sub formă de pastile, care împiedică formele grave dacă sunt luate în primele 1-5 zile ale infecţiei, sunt în continuare eficiente şi asupra variantei Omicron fiindcă funcţionează pe baza unui alt sistem, nu au legatura cu proteina spike.
Cercetătorul UMF atrage însă atenţia că purtarea măştii, evitarea spaţiilor aglomerate şi spălatul pe mâini rămân în continuare cele mai importante măsuri de prevenire şi ar trebui respectate cu sfinţenie, mai ales în perioada sărbătorilor.
Vom şti cum ne afectează abia după ce se răspândeşte în populaţie
Prof.dr. Radu Iliescu a explicat că, în momentul de faţă, au loc testele în laborator care vor dura până la două săptămâni, când culturi de celule infectate vor fi injectate cu anticorpi pentru a vedea dacă pot opri infecţia, varianta Omicron. Sunt experimente laborioase, explică cercetătorul, dar ele funcţionează in vitro.
„Ulterior trebui confirmate într-o populaţie, unde numărul de anticorpi variază, la fel şi nivelul de protecţie, anticorpii sunt diferiţi de la un om la altul şi fiecare sistem imun răspunde altfel. Concluzia este că nu a învins nimeni pandemia încă, măsurile non-farmacologice sunt fundamentale, vaccinarea este extraordinar de importantă. Dacă procentul de vaccinare globală ar fi fost mai mare, probabilitatea de apariţie a unor noi tulpini ar fi mult mai mică”, a conchis prof.dr. Radu Iliescu.
