Includerea tuturor operatorilor economici din România într-un Catalog al firmelor, aşa cum prevede propunerea legislativă privind modificarea legii privind camerele de comerţ din România, va aduce beneficii mediului de afaceri autohton, cred membrii Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.  Catalogul firmelor, o evidenţă întocmită şi actualizată periodic de către Camerele de Comerţ şi Industrie din românia, va conţine informaţii de profil şi de contact referitoare la agenţii economici, cu date complete. „Catalogul firmelor va permite să avem o imagine reală şi la zi a activităţilor, produselor şi serviciilor din economia românească. Azi, mi-e mai uşor să îi ofer unui agent economic o lista cu toate firmele dintr-un anumit domeniu care există într-un oraş din Spania sau Austria, decât să fac aceeaşi listă pentru Iaşi sau oricare alt oraş din România”, a subliniat Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi. „Rolul Camerei de Comeţ trebuie să fie mult mai pregnant într-o piaţă eterogenă, în care lucrurile nu stau prea bine, având în vedere contextul economic şi politic”, crede şi Veronel Tătaru, CEO al Grupului de firme Silver Rom Agro.

Care sunt costurile?

În plus, catalogul firmelor va oferi şi o imagine clară a operatorilor economici real-activi şi real-inactivi. Specialiştii camerei de comerţ susţin că din celel peste 1,1 milioane de companii care figurează în Registrul Comerţului figurau ca fiind active şi în funcţiune, doar două treimi (768.367 de companii) au figurat cu bilanţ depus la ANAF.  Cum realizarea catalogului firmelor presupune costuri, proiectul de lege rezolvă problema înfiinţări acestuia prin introducerea unei taxe anuale care urmează să fie plătită de toţi operatorii economici, diferenţiat, în funcţie de categoria de mărime a acestora: 10 euro pe an pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, 20 euro pe an pentru microîntreprinderi, 50 euro pe an pentru întreprinderi mici, 75 euro pe an pentru întreprinderi mijlocii şi 100 euro pe an pentru întreprinderile mari.

”În privinţa Catalogului firmelor, eu nu o văd nici ca pe o taxă, nici ca pe o contribuţie. Este efectiv un câştig al mediului de afaceri de pe urma unei promovări economice profesioniste. De asemenea, implicarea Camerelor în învăţământul dual este vitală pentru asigurarea specialiştilor în economica românească”, a declarat Marian Mihordea, fondator Archen şi vicepreşedinte al Camerei de Comerţ Iaşi. ”Iniţiativa legislativă nu trebuie văzută ca un Sfânt Graal al mediului economic şi cameral care va rezolva problema defcitului. Dar va rezolva problema reprezentării companiilor din ţara noastră. Contribuţiile prevăzute sunt modice, iar când contribui te poţi implica în mod activ, critic, la activităţile Camerei de Comerţ. Dar pentru că iadul stă în amănunte, nu înţeleg, din acest proiect de lege cum va funcţiona acel certificat de competenţe”, atrage atenţia Gabriel Mardarasevici, founder Focality.

“Iniţiativă foarte bună”

Introducerea unui certificat de competenţă, obligatoriu pentru desfăşurarea activităţii noilor firme înfiinţate, este un alt aspect vizat de propunerea legislativă. Iniţiatorii proiectului de lege, precum şi cei care susţin modificările aduse la vechea lege, cred că certificatul de competenţă va contribui la creşterea calităţii actului comercial şi că va responsabiliza operatorii economici. Astfel, administratorii de firme ar fi obligaţi să urmeze un curs de competenţe de bază care i-ar familiariza cu legile privind administrarea afacerilor, cu obligaţiile fiscale pe care trebuie să le îndeplinească. Costurile cursurilor ar urma să fie stabilite de Guvern.

Pentru micii întreprinzători însă, care de multe ori devin antreprenori pentru că îşi transformă o pasiune în business, aceste prevederi ar putea să pară împovărătoare. Marian Berdan, fondatorul Grupului de firme Electra are însă o altă părere: ”Apreciez ca pe o iniţiativă foarte bună introducerea certificatului de competenţe, pe care îl văd şi ca pe un certificat de competenţe profesionale, şi care responsabilizează administratorii de firme. În ce priveşte contribuţia pentru Catalogul firmelor, aceasta are o valoare derizorie. Chiar aş propune şi modificarea capitalului social minim, întrucât actuala valoare de 200 lei nu are cum să inspire încredere în faţa unui partener de afaceri. Eu aş propune 10.000 – 20.000 de lei”.

Dezvoltarea învăţământului profesional dual

Proiectul de lege referitor la funcţionarea Camerelor de Comerţ le oferă acestora un rol mai puternic în dezvoltarea învăţământului profesional dual. Pregătirea viitorilor meseriaşi, în acord cu nevoile pieţei muncii, dar şi adaptarea corespunzătoare a calificărilor la nevoile economiei reale, s-ar putea face de către Camerele de Comerţ împreună cu Inspectoratele Şcolare, autorităţile publice locale şi companii. ”Modificările legislative propuse consolidează rolul şi poziţia Camerelor de Comerţ şi Industrie, deoarece oriunde în lume primul pas al unei afaceri se face la Camera de Comerţ”, este convins Gabriel Terinte, antreprenor Garom Food, completat de preşedintele Camerei de Comerţ Iaşi, Paul Butnariu: „Mai mult decât atât, se cunoaşte foarte bine că un sistem cameral puternic are o influenţă benefică în activitatea firmelor şi susţine economia unei naţiuni. A venit momentul ca şi statul român să îşi revizuiască poziţia şi să consolideze Camerele de Comerţ şi Industrie în beneficiul mediului de afaceri românesc”.