EXCLUSIV Un amplu studiu cere construcţia Institutului Inimii. Mai multe clinici de la spitalele din Iaşi vor trebui închise

Materialul realizat este unul amplu şi vizează în special analizarea serviciilor medicale de care are nevoie, din punct de vedere cardiovascular, populaţia Iaşului şi a Moldovei. Concluziile sale sunt simple: funcţionarea actuală a IBCV este total improprie şi spaţiile sunt insuficiente pentru a oferi tratament de calitate pentru rezidenţii din regiune. De altfel, peste jumătate dintre aceştia se îndreaptă către alte regiuni ale ţării pentru a beneficia de aceleaşi servicii medicale pe care IBCV Iaşi le-ar putea oferi dacă ar avea spaţiile şi infrastructura necesară.

Specialiştii atrag însă atenţia că pentru a fi eficient din punct de vedere economic, Institutul Inimii nu trebuie să reprezinte doar o casă nouă pentru IBCV Iaşi, ci presupune o regândire fundamentală a felului în care sunt organizate spitalele din capitala Moldovei şi transferarea integral acolo a tuturor seviciilor de cardiologie oferite în prezent de Spitalul de Urgenţe „Sf. Spiridon”, Spitalul de Recuperare şi Spitalul de Copii.

IBCV, institut regional: 66% dintre cazuri provin din alte judeţe decât Iaşi

Dincolo de scăderea numărului de cazuri în urma restricţiilor din pandemie, cercetătorii au stabilit, analizând raportările interne ale unităţii medicale, faptul că volumul de muncă pe spitalizare continuă în 2022 nu doar că a revenit la nivelul din 2019, ba l-a şi depăşit. Un alt aspect interesant identificat în ampla analiză efectuată de compania din Târgu Mureş este acela că IBCV Iaşi este deja un institut regional şi în forma actuală.

Citește și: EXCLUSIV: Marea farsă a evaluării Institutului Inimii. Cum și-a bătut joc de Iași Ministerul Sănătății

În mod concret, datele colectate pe anul 2019, dinaintea începerii pandemiei, arată că doar 34% dintre cazurile tratate la IBCV au fost pacienţi cu domiciliul în judeţul Iaşi. În mod concret, diferenţa de 66% provine din restul judeţelor din Moldova, fiind înregistrate şi 22 de cazuri din Bucureşti şi 21 din Brăila, alte 88 fiind trecute la rubrica alte judeţe, nefiind identificate. Cei mai mulţi pacienţi, numeric vorbind, au fost din Iaşi, un număr de 1.915, pe locul al doilea fiind Bacăul cu 788, iar pe locul al treilea Neamţul cu 714.

„La o analiză atentă a cazurilor externate din IBCV Iaşi în anul 2019, putem observa că doar 33.9% din cazuri au fost din judeţul Iaşi, diferenţa de 66.1% au fost pacienţi din alte judeţe care au fost trataţi la IBCV Iaşi, astfel transformând IBCV Iaşi într-un institut regional de importanţă strategică pentru regiune”, se menţionează în studiul citat.

Creşte numărul deceselor provocate de boli de inimă în Moldova

Dar necesarul pentru întreaga regiune de servicii medicale în acest domeniu este uriaş. Spre exemplu, studiul arată că numărul persoanelor care au decedat în urma unei boli ischemice a inimii a crescut cu aproape 20% în 2021 faţă de 2012, înregistrându-se 10.559 de astfel de decese în toate judeţele din Moldova. Cele mai puţine în Vrancea: 670, dar pe locul al doilea ca număr redus de astfel de decese este Iaşul, cu 874.

Iar în momentul de faţă, datele arată că IBCV Iaşi, deşi este un institut regional prin adresabilitate, nefiind un centru similar în Moldova, nu poate să ofere asistenţă medicală pentru toată populaţia din zonă, în principal din raţiuni de lipsă de infrastructură. Cercetătorii au descoperit, analizând date statistice la spitalele de profil din ţară, că în anul 2019, din totalul de 2.684 de cazuri care au necesitat spitalizare continuă pe secţiile Chirurgie cardiovasculară şi Chirurgia cardiacă a vaselor mari, doar 42,7% au venit la Iaşi. Restul au fost nevoiţi să meargă la alte spitale de profil din ţară, majoritatea la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Tîrgu-Mureş.

„Pacienţii care au beneficiat de servicii de specialitate, peste jumătate au fost nevoiţi să se adreseze unor spitale din afara regiunii Moldovei, unele chiar aflate la mare distanţă. Ţinând cont de trendul de creştere a consumului de servicii medicale în general, capacităţile spitalului pe activitatea de chirurgie cardiovasculară ar trebui să crească de minim 2.5 ori şi optim chiar şi de 3 – 4 ori, respectiv de la 35 de paturi în prezent la cca. 85 – 100 de paturi (adulţi ^ copii)”, concluzionează cercetătorii în studiul de oportunitate realizat.

Mai mult, cum în Iaşi nu există o secţie de Chirurgie cardiovasculară cu adresabilitate exclusiv pentru copii, la nivelul anului 2019 mai mulţi tineri sub 18 ani s-au tratat la Tîrgu-Mureş decât la Iaşi, 42,4% faţă de 36,4% la Iaşi.

Aproape jumătate dintre pacienţii care au nevoie de recuperare medicală cardiovasculară nu o primesc în Moldova

Cifre similare există şi la alte specializări sau servicii oferite de către IBCV Iaşi sau din domeniul cardiologiei în general. Spre exemplu, 23% dintre pacienţii din Moldova care au avut nevoie de servicii de chirurgie vasculară s-au îndreptat către spitale din afara regiunii. Acest lucru trebuie privit în contextul în care există o „concurenţă acerbă” în domeniu în Iaşi şi în judeţele dimprejur, după cum spun şi cercetătorii. Astfel de proceduri se realizează şi la IBCV, şi la Spitalul „Sf. Spiridon”, doar în sistemul de stat.

Iar în cazul serviciilor de recuperare medicală cardiovasculară, situaţia este şi mai complexă: în 2019, 45.4% dintre persoanele cu domciliu în judeţele din Moldova au fost tratate în spitalele sau compartimentele de profil din ţară.

„Acest fapt ne arată că există o nevoie uriaşă de a dezvolta astfel de servicii local şi cifrele reprezintă doar cererea de servicii vizibilă. La aceasta se adaugă nevoia de servicii care a rămas nesatisfăcută, din diferite motive, respectiv cererea ascunsă. Practic, după orice intervenţie chirurgicală (deschisă sau intervenţională) cardiologică, pacientul ar trebui să beneficieze de servicii de recuperare cardiovasculară, la fel şi bolnavii cronici cu patologie mai severă”, se menţionează în studiul de oportunitate.

Iaşul, şi mai important dacă Republica Moldova intră în UE

În mai multe puncte din studiul realizat cercetătorii descriu spaţiul în care-şi desfăşoară activitatea acum medicii de la IBCV Iaşi ca fiind inadecvat şi insuficient pentru nivelul de adresabilitate şi volumul de muncă pe care l-ar putea avea. Spre exemplu, atunci când se discută despre servicii ambulatorii, în studiul de oportunitate se menţionează faptul că probleme sunt atât de mari încât nu pot fi rezolvate în vreun fel la sediul actual.

„IBCV nu are condiţii corespunzătoare pentru a beneficia de servicii ambulatorii în condiţii optime. Spaţiul destinat ambulatoriului este redus raportat la rulajul mare de pacienţi, holurile sunt înguste, neîncăpătoare, neexistând posibilitatea de a remedia această deficienţă majoră în locaţia actuală”, se menţionează în raport.

Astfel, cercetătorii propun pentru Institutul Inimii o structură cu 500 de paturi de spitalizare continuă, deşi avertizează faptul că vor mai trebui făcute reglaje în funcţie de evoluţia populaţiei din Moldova sau a serviciilor medicale necesare. Ei preconizează şi o evoluţie geopolitică pe termen mediu şi lung care va aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană, deschizând astfel şi mai mult porţile pentru ca pacienţii de peste Prut să poată fi trataţi în ţara noastră. Iar cei mai mulţi dintre aceştia vor veni la Iaşi.

„Contextul internaţional s-a schimbat, odată cu candidatura Republicii Moldova pentru a deveni membru al Uniunii Europene. Într-un termen de 5-10 ani ne putem aştepta în mod realist ca Republica Moldova să devină membru UE, astfel, cetăţenii moldoveni vor câştiga dreptul de a beneficia de servicii medicale în UE şi în România în condiţii simplificate. Astfel, Iaşul va deveni cu adevărat capitala medicală a întregii regiuni a Moldovei şi implicit cererea de servicii a IRMCV IS va putea creşte cu până la 60% faţă de cererea aferentă populaţiei actuale deservite. Ţinând cont şi de acest context, dimensionarea viitorului spital este absolut realistă”, concluzionează cercetătorii în raport.

Toate serviciile medicale din domeniul cardiac din Iaşi, transferate la Institutul Inimii

Un alt aspect asupra căruia se insistă în raport este cel legat de faptul că viitorul IBCV trebuie să ducă la o reorganizare a reţelei de spitale din Iaşi, care va urma oricum în virtutea finalizării construcţiei Spitalului Regional de Urgenţe. Ei spun că Institutul Inimii trebuie să fie complementar SRU, dar că trebuie să preia majoritatea cazurilor grave cu patologie cardiacă. Şi pentru o eficienţă economică a sistemului medical, toate serviciile din Iaşi din acest domeniu trebuie să fie concentrate la Institutul Inimii: inclusiv cele existente deja la Spitalul „Sf. Spiridon”, Spitalul de Recuperare şi Spitalul de Copii.

„Viitorul spital va aduce sub acelaşi acoperiş serviciile de cardiologie copii şi adulţi, va integra serviciile de chirurgie cardiacă, intervenţională, medicală, recuperare şi paliaţie cardiacă şi va integra serviciile cardiologice din Centrul Universitar din Iaşi, azi dispersate în mai multe spitale: Spitalul Judeţean, de Pediatrie şi de Recuperare. Această reorganizare a serviciilor şi implicit a reţelei de spitale din Iaşi este inevitabilă şi datorită construcţiei noului Spital Regional de Urgenţă Iaşi, care va prelua doar o parte din secţia de cardiologie şi chirurgie vasculară, restul activităţii fiind preluată de viitorul Institut”, se mai arată în raport.