Fetele de la videochat fac cursuri despre psihologia banilor

Deşi acest fenomen nu a dispărut cu totul, lucrurile încep să se schimbe. Studiourile de videochat mai mari funcţionează ca nişte companii normale, legale, şi sunt locul unde modelele primesc traininguri, cursuri de dezvoltate personală, şi mai nou, fac coaching.

 Cel mai mare studio din Iaşi s-a transformat în „şcoală de videochat“

Studiourile care au activitatea legală reuşesc în ultima perioadă să creeze o imagine pozitivă a acestei industrii. Acestea au interesul să iasă în faţă pentru a atrage cât mai multe angajate şi a-şi mări cota de piaţă la Iaşi. În media tradiţională şi pe social media, studiourile mari de videochat se întrec în reclame prin care oferă tinerelor din Iaşi câştiguri la care doar au visat, transport de acasă la job, machiaj profesionist, lecţii de limbi străine sau chiar cazare gratuită, la început de drum. Reporterii „Ziarului de Iaşi“ au asistat la unul dintre cursurile de coaching susţinut la „Heylux“. Reprezentantele firmei au angajat recent o psihologă cu experienţă, care acum face coaching de două ori pe săptămână la sediul studioului. Ideea a prins printre fetele care vin, conştiincioase, la cursuri. Cu o experienţă de 16 ani în consiliere psihologică, doamna C.L. mărturiseşte că a avut parte de o mare surpriză la prima întâlnire cu modelele de videochat.

„Am rămas surprinsă să văd că primesc un feedback fain. Cred că am avut cea mai receptivă audienţă de până acum, dornică să înveţe! Coach-ul e un fel de antrenor profesional. Scopul acestor sesiuni este de a descoperi abilităţile, competenţele pe care le au fetele şi, totodată, de a creşte încrederea personală. Fetele de aici sunt isteţe, majoritatea sunt absolvente de facultate, ori sunt în curs de absolvire. Abordez cu ele şi prejudecăţi ce vizează locul femeii în societate. Discut cu ele teme ce ţin de barierele în comunicare, relaţiile de cuplu, psihologia emoţiilor, arta seducţiei etc. O temă foarte populară e psihologia banilor. Din ce am înţeles eu, în medie, la «Heylux», doamnele şi domnişoarele ajung să câştige 800 lei pe zi, banii lor, în doar 8 ore de lucru ca modele de videochat. Dar am stat de vorbă şi cu modele care au reuşit să câş­tige sume enorme de bani! Trecerea asta rapidă de la o situaţie în care se descurcau foarte greu la un confort financiar total merită atenţie“, ne spune C.L.

Pentru a vedea cu ochii noştri ce înseamnă bani mulţi pentru un model de videochat de succes, am rugat contabila studioului să ne arate câştigurile maxime ale modelelor. Sumele sunt într-adevăr ameţitoare pentru o persoană cu un job normal. Pe o perioadă de două săptămâni de lucru, recordmena studioului a încasat 55.766 dolari, următoarea clasată câştigând 14.483 dolari. Reprezentantele firmei spun că e nevoie de un coach care să le înveţe pe fete cum să se obişnuiască repede cu banii, iar ideea unui curs nu a mai părut exagerată în această industrie. Pentru multe dintre tinere, trecerea de la minimul pe economie ori chiar mai puţin, la un câştig mare poate fi chiar un şoc. Când e nevoie, sunt sfătuite şi ce să facă cu aceste câştiguri, cum să ajungă să investească într-o afacere ori cum să-şi cheltuie banii cu folos.

„Videochatul este o formă de divertisment modern“

Cursul este ţinut cu grupuri formate din câte 15 fete, cu prezentare în PowerPoint, chiar şi teme pentru acasă, deci un curs în toată regula. La sesiunea de miercuri, psihologul le-a vorbit despre nesiguranţa pe care orice model o poate avea şi despre cum pot scădea nivelul acesteia. „Multe modele de videochat cred că poate nu sunt îndeajuns de frumoase. Au tot felul de mici complexe legate de felul cum arată, dar le preocupă şi felul cum ar putea să interacţioneze mai armonios cu persoanele din jur etc. Primul pas într-un demers e identificarea problemelor şi stabilirea unui obiectiv concret. Empatia este o parte neglijată în comunicare, de aceea lucrăm în această direcţie. Ajungi să plângi la un film care te emoţionează, dar nu înţelegi persoana de lângă tine când are nevoie“, explică psihologul firmei de videochat. La curs am aflat că nesiguranţa mai vine şi din teama ca familiile sau prietenii să nu afle de jobul lor. Deşi la „Heylux“ lucrează în jur de 100 de fete, psihologul spune că poate exista o competiţie sănătoasă în această in­dustrie. Mesajul transmis e că succesul altui mo­del poate fi un motiv de ambiţionare, de energie canalizată către atingerea succesului personal. O altă temă pe care psihologul o abordează în acest context este imaginea pe care o au unii oameni faţă de videochat în Iaşi.

„O femeie modernă este liberă să aleagă pentru ea. Nuditatea este o opţiune a lor. E un lucru consimţit şi asumat. Aş putea spune că videochatul este o formă de divertisment modern. Uneori are chiar şi elemente de artă. Aici mă gândesc la celebrul tablou «Originea lumii», pictat de Gustave Courbet, care arată o femeie goală. Opera a fost controversată mult timp, nu a fost acceptată în muzee, dar a fost până la urmă acceptată ca operă de valoare. Puterea internetului şi avansul tehnologiei vor schimba ulterior şi percepţiile morale ale oamenilor“, mai explică trainerul. Aceasta mai vorbeşte şi despre paradoxul care se naşte atunci când o femeie este privită ciudat pentru că îşi exprimă erotismul prin intermediul internetului, dar cei care cer acest lucru, adică beneficiarii serviciului, sunt în afara discuţiei. În plus, ne spune că această colaborare cu modelele de videochat de la „Heylux“ îi oferă o experienţă nouă şi o ajută să se îmbogăţească profesional. Mulţi ani, aceasta a fost specialistă în consilierea relaţiilor de cuplu.

Despre studiourile de videochat din Iaşi

În prezent, în judeţul Iaşi sunt înregistrate legal 4 studiouri de videochat. Reprezentanţii instituţiilor publice care se ocupă de controale în a­ceastă direcţie, cum ar fi ITM-ul, spun însă că numărul lor este mult mai mare şi că multe sunt încă ilegale. Doar studiourile mari declară la ANAF veniturile reale, celelalte studiouri având conturi off-shore, deschise în paradisuri fiscale. De exemplu, „Heylux“ a raportat pe anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 3,6 milioane de euro, o sumă invidiată chiar şi de multe firme de IT din Iaşi, care abia se ridică la aceste cifre.

Vinovăţia, ruşinea şi depresia pot fi reversul monedei

Pentru a vedea şi partea oarecum dramatică a vieţii de model de videochat, riscurile la care fetele se expun după ani buni şi modul de viaţă pe care şi-l croşetează o tânără odată ieşită dintr-un studio, am cerut părerea unui psiholog şi psihoterapeut ieşean cu experienţă. Acesta ne-a prezentat o scurtă analiză şi ne-a făcut să vedem şi reversul medaliei. „Atrase de câştigurile mari şi uşor de obţinut, tot mai multe fete şi băieţi apelează la studiourile de videochat. Mirajul câştigului imediat, iluzia unui viitor fără griji şi promisiunile că nimeni nu va afla ceea ce fac pot lăsa urme adânci în psihicul unei persoane. Nu există o meserie sau o profesie perfectă, exista doar idei preconcepute despre ce este bine şi ce este rău, însă, dacă ne vom opri puţin, vom vedea că ele/ ei fac de fapt tot ce este necesar posibil pentru a putea supravieţui. Această supravieţuire poate aduce după sine sentimentul de vinovăţie, ruşine, trăirea unei vieţi duble prin ascunderea a ceea ce se întâmplă la jobul ales“, explică Ştefania Milea, psiholog clinician şi psihoterapeut ieşean.

Specialistul ne explică faptul că sentimentul de vinovăţie are două componente: prima componentă este legată de faptul că orice se petrece rău sau nu poate fi controlat în mediul acelei persoane are ca şi cauză vinovăţia proprie, iar cea de-a doua componentă este legată de ieşirea din disonanţa cognitivă creată de sentimentul de vinovăţie. „Sentimentele de vină şi ruşine se întrepătrund, ajungând de multe ori să se confunde. Vinovăţia este deseori comparată cu «gardianul» nostru intern care ne face să ascultăm de principiile morale şi de normele culturale. Ruşinea însă, va fi simţită doar de o persoana care interpretează şi simte aceste emoţii mai mult faţă de sine. Spre deosebire de vinovăţie, ruşinea este un sentiment care ţine doar de persoana şi de caracteristicile sale individuale. Ruşinea se manifestă prin confuzie, disconfort, regret şi remuşcări în special într-un mediu în care simţim că nu mai corespundem cerinţelor sau când atitudinea celorlalţi este dispretuitoare. Aceasta reprezintă una dintre formele distructive de autocondamnare, deoarece determină o persoană să se perceapă pe sine ca fiind inadecvată. Aceste persoane ştiu că oamenii nu au numai calităţi, ci şi defecte, se va simţi ca o persoană nevrednică“, mai adaugă psihologul.

Psihoterapeutul a mai vorbit şi despre motivaţia financiară şi despre faptul tinerele renun­ţă greu la acest job, tocmai din pricina banilor. Aici există însă şi un pericol pe care aceasta ni-l dezvăluie. O parte din fetele care pleacă de la un studio de video­chat, dar nu pot renunţa de tot la veniturile mari, ajung să treacă linia şi să-şi piardă protecţia pe care le-o aferă spaţiul virtual, devenind dame de companie. „După o perioadă în care au câştigat foarte mulţi bani, foarte repede, poate apărea depresia. În lumea reală nu ai cum să câştigi atât de mulţi bani, atât de repede. În timp, stima de sine scade, persoa­na va continua să se devalorizeze şi, treptat, în percepţia sa, va deveni mai rea decât este în realitate. Aceste senstimente vor duce ulterior la singurătate şi izolare din neacceptare de sine. Viaţa persoanei ce trăieşte aceste sentimente negative poate fi dificilă şi dureroasă, o poate împiedica de la satisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi menţinerea stimei de sine, relaţia cu prietenii, speranţa pentru viitor, intimitatea, productivitatea şi dragostea“, încheie Ştefania Milea.