O firmă din siajul Dragnea – Tel Drum ţine în loc un proiect de importanţă majoră pentru Iaşi

Modernizarea drumului judeţean Suceava – Iaşi, un proiect de peste 100 milioane de euro, care va scuti şoferii care tranzitează zona de zeci de minute petrecute în trafic şi va mai elibera drumurile naţionale, ar putea fi gata integral abia în 2023. Patru dintre cele 5 tronsoane ale drumului se vor finaliza în 2021, însă, pentru ultimul, licitaţia a fost anulată deoarece din asocierea câştigătoare a făcut parte o firmă care avea probleme cu fraude din fonduri UE. Este vorba despre WFA Impex şi administratorul/acţionar unic, Ion Florian, care au fost trimişi în judecată în dosarul Tel Drum instrumentat de DNA. Consiliul Judeţean Iaşi a lansat o nouă licitaţie pentru ultimul tronson, cu termen de finalizare 2023. Rămâne de văzut dacă aceasta se va finaliza şi când vor începe lucrările.

Ideea unei axe rutiere interjudeţene, care să lege Iaşul de Suceava, a apărut la începutul anului 2014. Iniţial, administraţia de atunci a judeţului Iaşi, una liberală, a propus un Masterplan, pe şapte ani, de modernizare a drumurilor judeţene pe trei direcţii. Axa I urma traseul spre nord-vest (Iaşi-Movileni-Gropniţa-Coarnele Caprei-Belceşti-Scobinţi-Sireţel-Lespezi-limita judeţului Suceava), Axa II mergea spre sud-vest, iar Axa III facea ocolul municipiului Iaşi, de la nord (Vânători, DN 24), pe la vest (Leţcani, DN 28/ E583) şi sud (Voineşti-Ciurea-Bârnova), oprindu-se în estul oraşului (Tomeşti-Holboca). Până acum, la finalul Masterplanului 2014-2020, Axa II a fost modernizată pe bucăţi, iar pe Axa I lucrările au început anul acesta.

Cum a ajuns Axa I ieşeană Axă rutieră strategică

Drumul Iaşi-Lespezi, gândit să lege comunele de pe lunca Siretului de municipiul-reşedinţă, nu putea fi finanţat din fonduri europene decât cu condiţia conectării la reţeaua europeană de transport (Trans-European Transport Network, TEN-T). Cum o legătură paralelă cu DN 28/E583 nu avea rost, capătul a fost mutat mai la nord. Iar coridorul A7 trece doar marginal prin judeţul Iaşi, astfel că, de la Lespezi până la DN 2/E85/ A7, trebuia o alianţă cu Suceava. Autorităţile din judeţul vecin s-au lăsat convinse după ce traseul a fost prelungit, asigurând practic o centură pentru municipiul Suceava. Pe 20 iunie 2014, preşedinţii de atunci ai celor două consilii judeţene au bătut palma, Iaşul fiind lider de proiect după ce preşedintele Cristian Adomniţei a venit cu ideea legării celor două municipii.

Socoteala din 2014 s-a potrivit abia cu cea din 2020

„Proiectul va fi depus spre finanţare imediat ce va fi deschis apelul pentru proiecte de infrastructură pe Programul Operaţional Regional. Imediat după aprobare vom organiza licitaţia şi, dacă toată lumea e serioasă, cred că în 2016 putem avea utilajele pe şantier“, a schiţat atunci parcursul Cristian Adomniţei.

N-a fost atât de simplu, iar problemele s-au ţinut lanţ: contractul de finanţare a fost semnat abia pe 4 septembrie 2017. Este vorba de aproape 73 de milioane de euro, din care 58 de milioane sunt acoperite din fonduri europene (POR – Axa prioritară 6. Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională) şi 9 milioane de la bugetul de stat. Cele două CJ-uri au pus încă 1,5 milioane de euro, reprezentând 2% din valoarea cheltuielilor eligibile şi neeligibile.

Probleme pe traseu

Traseul are o lungime de 167,61 km, din care 91,77 km sunt pe teritoriul judeţului Iaşi. Ieşenii şi-au împărţit segmentul în trei loturi, iar sucevenii, în două. Prima rundă de licitaţii a dat chix, iar toată lumea a dat vina pe celebra Ordonanţă 114/2018 (care, printre altele, majora salariul minim în construcţii) şi pe scumpirea bitumului. Consilierii judeţeni de la ambele capete ale Axei strategice au acceptat o suplimentare cu 40% a bugetului, respectiv până la 103 milioane de euro, iar procedura a fost reluată. De data asta, licitaţia a mers aproape perfect. „Aproape“, pentru că exact tronsonul din mijlocul Axei a rămas neatribuit.

Ce s-a dat şi cu cât

Contractele pentru cele două loturi din Suceava au fost semnate în primăvara anului 2020, în plină stare de urgenţă. O asociere condusă de firma locală Autotehnorom şi le-a adjudecat pe amândouă pentru o sumă de 179,5 milioane de lei (de la valoarea estimată de 181,7 milioane).

Şi la Iaşi, contractele pentru primele două loturi, Iaşi-Gropniţa (29,6 km, 60,36 milioane de lei) şi Gropniţa-Belceşti (22 km, 43,8 milioane de lei) au fost atribuite în noiembrie 2019 asocierii Alpenside-General Trust Argeş pentru o sumă totală de 104,17 milioane de euro (de la valoarea estimată de 112,75 milioane). Bătălia s-a dat pe Lotul 3, care măsoară 40,6 km de la Belceşti până la limita cu judeţul Suceava – cel mai lung, dar şi cel mai scump dintre segmentele ieşene: 96,1 milioane de lei valoare estimată. Dintre cele trei oferte, tot cea a unei asocieri condusă de Alpenside a fost declarată câştigătoare, numai că n-a mai fost vorba de echipă cu firma din Argeş, ci cu una din Teleorman, WFA Impex, care avea probleme cu fraude din fonduri UE.

WFA Impex şi administratorul/acţionar unic, Ion Florian, au fost trimişi în judecată în dosarul Tel Drum instrumentat de DNA. Procesul de corupţie a început în ianuarie 2019. Procurorii DNA susţin că între Ion Florian şi şefii TelDrum exista o relaţie de apropiere personală şi profesională. Procurorii susţin că reprezentanţii Tel Drum – Mircea Vişan, Petre Pitiş şi Neda Florea – şi reprezentantul WFA Impex SRL – Ion Florian au încălcat, pe de o parte, regulile privind derularea procedurii de atribuire a contractului de furnizare şi, pe de altă parte, au întocmit documente care atestau fapte şi împrejurări nereale (documente utilizate ulterior în obţinerea fondurilor nerambursabile).

Mai precis, ei susţin că WFA Impex şi Tel Drum au simulat procedura de atribuire, reprezentanţii Tel Drum SA fiind în realitate cei care au negociat preţul şi condiţiile achiziţiei utilajului de la firma furnizoare, în timp ce WFA Impex SRL a fost doar un interpus scriptic în procedură (această societate nu avea nici experienţa şi nici capacitatea de a furniza utilajul), iar pe de altă parte au dat firmei WFA Impex SRL informaţiile privind derularea proiectului, condiţiile de participare şi documentaţia tehnică înainte de publicarea anunţului de cerere de oferte, prin aceasta eliminând caracterul concurenţial al procedurii de atribuire şi au întocmit şi au depus declaraţii privind lipsa conflictului de interese între reprezentanţii beneficiarului şi ofertant.

În plus, procurorii susţin în rechizitoriu că WFA Impex SRL funcţiona în realitate ca o societate satelit pentru Tel Drum SA. De altfel, în perioada în care Liviu Dragnea a controlat PSD şi guvernele PSD, WFA Impex a câştigat numeroase licitaţii pentru lucrări de infrastructură rutieră, majoritatea în judeţe conduse de baroni PSD, Buzăul fiind cea mai recentă din acestea (drumul Vintilă Vodă – Poiana Mărului). Şi Consiliul Judeţean Iaşi, care a atribuit acest contract, era condus de liderul PSD Maricel Popa.

Contestaţiile au făcut praf licitaţia

Prima contestaţie a venit imediat, în decembrie 2019. E vorba de 53 de pagini în care sunt semnalate atât probleme tehnice, cât şi motive de excludere a asocierii din competiţie. Cele mai importante ar fi: datorii considerabile la bugetul de stat şi prezentarea unor informaţii false în DUAE (Documentul Unic de Achiziţie European, instrument care facilitează participarea operatorilor economici la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale şi reduce sarcinile administrative pentru autorităţile/entităţile contractante).

Autoritatea contractantă, CJ Iaşi, a trebuit să reevalueze ofertele, iar cea a Alpenside-WFA Impex a fost declarată inadmisibilă. Motivul principal: firma teleormăneană avea un dosar DNA cu acuzaţia de fraudă din fonduri UE.

O altă asociere decât cea care a formulat contestaţia a fost declarată câştigătoare, ceea ce a determinat depunerea unei a doua contestaţii. În 22 de pagini sunt semnalate probleme de procedură. Asocierea reclamată a făcut la rândul ei contestaţie la CNSC, care a respins-o, decizia fiind întărită de Curtea de Apel Iaşi în octombrie 2020.

Reluare pentru finalizare în 2023

Procedura de atribuire a Lotului 3 va fi reluată zilele acestea. Directorul executiv al Direcţiei Proiecte şi Dezvoltare Durabilă din cadrul CJ Iaşi ne-a declarat că se aşteaptă la şi mai multe oferte. Marieta Afilipoaie a amintit că termenul de finalizare a investiţiei este 31 decembrie 2023. Cum contractul de atribuire prevede 24 de luni pentru execuţia lucrărilor, o procedură derulată corect nu ar mai trebui să provoace emoţii, chiar dacă ar atrage din nou contestaţii. Totuşi, procedurile birocratice greoaie au făcut ca un asemenea segment să aibă nevoie de zece ani ca să fie pus în practică, în loc de şase. Şi nu e vorba de un drum cu totul nou, ci de modernizarea unor tronsoane deja existente.

„În prezent, locuitorii de pe traseul Gropniţa – Coarnele Caprei – Belceşti (Lotul 2, n.r.) – Scobinţi – Sireţel – Lespezi (Lotul 3, n.r.) nu au un drum pe care să circule în condiţii normale spre municipiul Iaşi. Necazurile cele mai mari sunt în zona de centru-nord a judeţului, o zonă slab dezvoltată economic, acest lucru fiind o consecinţă şi a slabei calităţi a infrastructurii rutiere din judeţ. Situaţia actuală nu se poate schimba decât revitalizând infrastructura de transport“, nota Cristian Adomniţei în iunie 2014.

Pe lângă acest avantaj, mai trebuie spus că Axa va oferi o cale alternativă celor care merg de la Iaşi la Suceava şi invers: distanţa este aceeaşi ca pe drumurile naţionale – care au, la fel, o bandă pe sens – pe traseul Iaşi – Tg. Frumos – Paşcani – Suceava. Dar asta când va fi gata şi Lotul 3.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.