Șef lucrări Dr. Irina Ciortescu, medic primar gastroenterolog, Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Iași: „În primul rând, vă recomand să veniți la Institutul de Gastroenterologie din Iași, să faceți investigațiile care se impun și abia apoi putem vorbi despre un diagnostic. În ce privește Sindromul de intestin iritabil (SII) sau colonul iritabil cum era denumit înainte, este o afecțiune relativ frecventă în întreaga lume, majoritatea celor care suferă de SII au sub 50 de ani, iar femeile sunt mai predispuse decât bărbații.

Cauzele SII sunt multiple, mecanismele de apariție sunt complexe iar studiile recente demonstrează că la acești pacienți există o perturbare a axei intestin-creier, o axă neuro-endocrină ce face legătura între intestin-creier-intestin. Axa intestin-creier asigură controlul creierului asupra tubului digestiv dar și interacțiunea între microbiota intestinală și creier.

Intestinul subțire și, în special, intestinul gros (colonul) sunt populați cu miliarde de microorganisme care reprezintă microbiota intestinală care are un rol important în digestie și în menținerea stării de sănătate a organismului.

Există peste 700 de specii de bacterii în intestinul nostru, cu rol esențial în procesul de digestie, în sinteza unor vitamine precum și în buna funcționare a sistemului imun. Orice modificare la nivelul microbiotei intestinale, denumită disbioză, se resimte în starea generală de sănătate.

Sindromul de intestin iritabil este o afecțiune cronică, recurentă, ce face parte din afecțiunile digestive funcționale și care trebuie gestionată pe termen lung.

Simptomul major, definitoriu pentru SII este reprezentat de durerea abdominală însoțită de modificarea frecvenței, aspectului și consistenței scaunului. Durerea abdominală este ameliorată sau dispare după emisia scaunului și nu apare niciodată noaptea ( nu trezește pacientul din somn).

Pacienții cu SII pot prezenta de asemenea: balonare (senzația de distensie abdominală), flatulență (emisia de gaze), diaree, constipație sau alternanță diaree/constipație, senzația de defecație imperioasă (urgența la scaun) în special după alimentație, prezența mucusului în scaun.

Ceea ce nu caracterizează SII este apariția sângerărilor rectale și anemia (scăderea globulelor roșii din sânge). Pacienții cu SII nu prezintă modoficări la examenul clinic, nu au ganglionii palpabili, nu au organele abdominale mărite, nu sunt palizi.

Există o serie de alimente care au un risc mai ridicat de declanșare a SII: alimentele bogate în fructoză, lactoză, xilitol, sorbitol (prune, caise, dulciuri procesate și hiperprocesate, fasole, varză, conopidă, broccoli, băuturi carbogazoase, usturoi, gumă de mestecat), prin urmare aceste alimente trebuie să fie evitate în episoadele de durere.

De asemenea, sedentarismul care conduce de regulă la un surplus de greutate poate crea probleme legate de digestie. Mișcarea este foarte importantă pentru o digestie sănătoasă. Stresul influențează sănătatea fizică în special prin modificarea microbiotei intestinale. Este știut faptul că între sistemul digestiv și stres există o legătură foarte puternică, stresul este o cauză importantă de apariție a tulburărilor funcționale digestive din care face parte și SII.

Antibioticele, de pildă, afectează flora intestinală și pot duce la instalarea SII. Influență negativă pot avea și medicamentele antiacide și laxativele prin favorizarea disbiozei.

SII nu este o afecțiune gravă, amenințătoare de viață, complicațiile ce pot apare sunt relativ ușor de tratat (hemoroizi sau fisuri anale, sindromul de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire ce apar în special la cei cu SII și constipație) dar calitatea vieții pacienților cu SII este afectată, fapt de care trebuie să ținem cont.

Se încadrează în definiția de SII pacienții care prezintă simptome de cel puțin 6 luni iar în ultimele 3 luni simptomele (durerea abdominală și perturbarea tranzitului intestinal) sunt prezente cel puțin o dată pe săptămână.

Pentru diagnosticul SII nu există un test specific.

Diagnosticul se pune pe baza tabloului clinic tipic și excluderea afecțiunilor organice în care pacientul are durere abdominală și tulburare de tranzit (de exemplu cancerul colo-rectal, boala Crohn etc). De aceea, de la caz la caz, sunt necesare investigații suplimentare (colonoscopie, analize de sânge, analiza scaunului etc).

Tratamentul SII presupune ameliorarea durerii/disconfortului abdominal și normalizarea tranzitului intestinal (tratarea diareei sau constipației).

Sunt utilizate medicamente antispastice, medicamente care coordonează motilitatea tractului digestiv, laxative, antidiareice, antidepresive și recent introduse medicamentele cu rol în refacerea microbiotei intestinale.

Medicația nu este suficientă ci vine la pachet cu schimbarea stilului de viață. Un stil de viață sănătos presupune menținerea unei greutăți normale, o hidratare zilnică corectă cu 2-3l apă, mișcare zilnică, dietă echilibrată care să conțină toate principiile nutritive cu evitarea alimentelor hiperprocesate, fast-food, prăjeli, băuturi carbogazoase, alcool, cofeină, zahăr. Trebuie să măncați puțin și des, să mestecați bine alimentele, să nu mancați mult înainte de culcare. Sunt situații, puține din fericire, în care la pacienții cu SII se impune o dietă strictă. Această dietă trebuie obligatoriu ținută doar la indicația medicului și, mai mult, trebuie urmărită îndeaproape și trebuie să fie tranzitorie.

Dieta la pacienții cu SII nu este pe viață dar stilul de viață sănătos DA!

În concluzie, SII nu este o boală gravă, simptomele se pot ameliora cu un mod de viață echilibrat, mese regulate, eliminarea exceselor, evitarea sedentarismului și stresului, menținerea unei microbiote intestinale sănătoase“.