VIDEO Demers scriitoricesc inedit şi captivant: poveşti inspirate de obiectele expuse la Iaşi în Muzeul Copilăriei în Comunism. Eveniment marca FILIT

luni, 23 octombrie 2023, 01:50
4 MIN
 VIDEO Demers scriitoricesc inedit şi captivant: poveşti inspirate de obiectele expuse la Iaşi în Muzeul Copilăriei în Comunism. Eveniment marca FILIT

Douăzeci şi doi de autori români au scris câte o povestire inspirată de unul dintre obiectele expuse în Muzeul Copilăriei în Comunism din cadrul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Iaşi. Cravata de pionier, sticla de lapte, televizorul alb-negru, şamponul de urzici, soda şi „Maria Mirabela” se numără printre amintirile adulţilor ce au copilărit în comunism şi au fost valorificate prin literatură în proiectul „Lucruri mărunte. Copilăria în comunism”.

 

Scriitorii care au povestit amintiri mari cu ajutorul lucrurilor mărunte, în volumul coordonat de Florin Lăzărescu, sunt Remus Boldea, Mihai Buzea, Lilia Calancea, Carius Chivu, Cristian Fulaş, Cristina Hermeziu, Viorel Ilişoi, Ştefania Mihalache, Vlad Morariu, Alina Nelega, Ioana Nicolaie, Maria Orban, Cosmin Perţa, Mihai Radu, Bogdan Răileanu, Ana Maria Sandu, Moni Stănilă, Liviu Surugiu, Robert Şerban, Alex Tocilescu, Alexandru Vakulovski şi Mihail Vakulovski.

Ideea a fost simplă. Fiecare scriitor a ales câte un obiect de la Muzeul Copilăriei şi a scris o poveste în jurul acestuia. O parte dintre autori au participat la evenimentul de lansare a volumului, care a avut loc Casa Muzeelor din Iaşi, au explicat ce i-a determinat să aleagă respectivul obiect şi au povestit ce amintiri au inclus în paginile volumului.

 

Marius Chivu: „Unele dintre întâmplările de atunci sunt atât de absurde încât, inevitabil, ies comice”

 

Despre privilegiul de lucra în străinătate în perioada comunismului a vorbit Marius Chivu, autorul povestirii „Scrisoare”. „În 1988, tatăl meu a avut privilegiul de a munci un an în străinătate. Părinţii mei au purtat vreme de un an de zile o corespondenţă care, din păcate, s-a pierdut. M-am tot gândit la scrisorile acelea, fiindcă sunt un episod care îmi este foarte drag. Au rămas doar o parte din scrisorile pe care eu şi tatăl meu ni le-am schimbat. Cu acest prilej, m-am gândit cum ar fi să imaginez o scrisoare pe care mama o scria soţului ei plecat de acasă. Mi-am imaginat, ştiind nişte lucruri întâmplate în perioada respectivă în familie, cum i-ar fi scris. Am încercat să o fac amuzantă, pentru că oricât de dramatice ar fi fost întâmplările şi situaţiile de atunci, acum noi le povestim cu mult umor, iar unele dintre ele sunt atât de absurde încât, inevitabil, ies comice”, a spus acesta în cadrul întâlnirii de la Casa Muzeelor.

 

Emblema comunismului – sticla de lapte

 

Sticla de lapte este un obiect ce a rămas în amintirea tuturor celor care au trăit în comunism. Vlad Moraru a spus că, pentru el, a devenit chiar o emblemă, iar în povestirea „Ultima sticlă de lapte”, acesta prezintă parcursul acestui obiect într-o familie ce a trăit în comunism. „Nu puteam concepe să nu fie o povestire despre sticla de lapte, pe care am asociat-o cu o întreagă agitaţie, de când era cumpărată până la bucuria mea că voiam să beau imediat, deşi trebuia întâi fiert. Aveam o oală specială în care fierbeam laptele, pentru a nu da în foc. Apoi, evident, venea bucuria caimacului şi sticla de lapte era refolosită. Astfel, am asociat comunismul cu reutilizarea obiectelor de bază, pentru că nici măcar coada de mătură nu era aruncată, iar sticla de lapte a devenit o emblemă, cel puţin pentru mine”, a mărturisit Vlad Moraru.

Cravata de pionier a definit şcoala în perioada comunismului, iar copiii de atunci, adulţii de azi, îşi amintesc cum au devenit comandanţi de grupă, de clasă sau chiar de şcoală. Maria Orban, în povestea „(N-)Am cravata mea”, a vorbit despre ce a însemnat pentru ea acest obiect. „M-a interesat modul în care sunt induse nişte percepţii unui copil şi cum rămân acele sentimente ce îl formează mai târziu, mai ales sentimentul acesta de inadecvare. Cred că prin textul acesta am reuşit să nu îi mai judec atât de tare pe ai mei sau să nu le mai cer să îşi asume nişte lucruri, pentru cât au trăit într-un sistem care asta promova, duplicitatea”, a precizat scriitoarea.

 

FILIT 2023

 

În perioada 18-22 octombrie 2023, s-a desfăşurat cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere. Au avut loc peste 130 de evenimente la care au participat invitaţi din 25 de ţări, întrucât, timp de cinci zile, Iaşul a devenit epicentrul întâlnirilor dintre pasionaţii de literatură, scriitori, traducători, manageri culturali, editori, jurnalişti, muzicieni, fotografi şi activişti din întreaga lume.

FILIT este organizat anual de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Iaşi şi este finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi. Ediţia din acest an s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO. 

Comentarii