Potrivit sondajului, 67% dintre românii de 18 ani şi peste aveau la momentul culegerii datelor o raportare pozitivă la vaccinare şi spuneau că se vor vaccina în perioada următoare, fie că au început vaccinarea, sau că erau complet vaccinaţi. Desigur, spun autorii sondajului, cifra aceasta trebuie privită cu precauţie, având în vedere că, deja, la sfârşitul lui noiembrie/începutul lui decembrie au apărut schimbări majore în discursul autorităţilor privind vaccinarea: certificatul verde la locul de muncă a încetat să fie o problemă presantă pentru public (cum era la jumătatea lui noiembrie); a apărut varianta omicron a virusului, despre care autorităţile medicale spun că nu este prea bine acoperită de vaccinurile disponibile – toate acestea vor încetini vaccinarea, care probabil va fi accelerată iarăşi de un eventual val 5 pandemic, în ianuarie.

În acest context, intenţia, dar şi rata reală de vaccinare au o dinamică extrem de contextualizată, funcţie de evoluţia pandemiei, mesajele publice, episoadele de relaxare etc. Astfel, potrivit datelor oficiale menţionate de autorii sondajului, la jumătatea lui noiembrie, 47% dintre adulţii din România erau vaccinaţi cu cel puţin o doză iar la începutul lui decembrie, 52% erau vaccinaţi cu cel puţin o doză, în timp ce 18% dintre adulţii din România încă sunt, potrivit datelor sondajului, complet împotriva vaccinării. Evident, se observă o diferenţă între intenţia de vaccinare şi materializarea acesteia.

„Acest lucru nu este surprinzător şi este, clar, o reacţie a sistemului foarte defectuos de comunicare, a lipsei de încredere în societate. O societate divizată de informaţii contradictorii, care a primit mesaje politice şi nu mesaje fundamentate ştiinţific.Să ne înţelegem, eu cred cu fermitate în vaccinarea anti-Covid, dar inabilitatea de comunicare către populaţie a stârnit neîncredere. Eu sunt convins că modul în care au fost transmise aceste mesaje a creat rezistenţă de principiu multor persoane care, în esenţă, nu au nimic împotriva vaccinării. De exemplu, cum să convingi cînd tu, prin mesajul transmis împarţi, arbitrar, societatea în „responsabili şi iresponsabili“. Şi este păcat, pentru că tot societatea este cea care pierde“, a explicat Conf. Dr. Liviu Oprea, medic de familie şi preşedintele Colegiului Medicilor Iaşi.

Cert este că această comunicare confuză din partea autorităţilor – inclusiv ofertele de mici şi tombole, care au reamintit multora campaniile politice cu aşa zisele pomeni electorale – a condus la adâncirea neîncrederii şi alimentarea multor teorii ale conspiraţiei. Specialiştii în dezinformări on-line susţin că în acest context oamenii se simt din ce în ce mai singuri şi îşi găsesc consolarea în bulele de Facebook cu persoane care le împărtăşesc viziunea şi cu care se radicalizează. Şi cei care cred, şi cei care nu cred în vaccin. Astfel, potrivit sondajului amintit mai mult de jumătate dintre români (55%) cred că autorităţile/medicii/industria farmaceutică ne ascund cu bună ştiinţă lucruri importante despre medicamente, boli, vaccinuri în timp ce 41,8% nu cred într-o asemenea conspiraţie.

„55% este un procent îngrijorător şi iarăşi suntem nevoiţi să ne întoarcem la încredere. Pentru că teoria conspiraţiei este cu atât mai răspândită cu cât scade încrederea. Este ştiut faptul că discursurile emoţionale pot influenţa percepţia informaţiei şi sunt mult mai uşor acceptate. Iar o perioadă relativ mare de timp, în care cu toţii am fost bombardaţi cu informaţii despre tragediile provocate de această pandemie, cu siguranţă a provocat emoţie. Şi, pe fondul unei comunicări deficitare din partea autorităţilor, care a implicat restricţii nepopulare, mesajele conspiraţioniste au ajuns mai uşor la cei nemulţumiţi. De aceea, de exemplu, eu nu am încercat să-mi forţez, în vreun fel, pacienţii înscrişi pe lista mea să se vaccineze. Dar am vorbit cu fiecare dintre cei nehotărâţi, dacă şi-au dorit le-am explicat cum funcţionează aceste vaccinuri şi cum i-ar putea proteja, mai ales pe fondul problemelor de sănătate deja existente. Să ştiţi că am convins pe mulţi în felul acesta, pentru că oamenii au înţeles că se vaccinează pentru binele lor. Iar celor care au refuzat le-am spus doar că, dacă vor dori la un moment dat să discutăm despre acest lucru, eu voi fi acolo pentru ei, să le răspund la orice întrebare care vizează sănătatea lor“, a mai adăugat Conf. Dr. Liviu Oprea.

Pe de altă parte, întrebaţi dacă respectă de obicei măsurile de igienă şi distanţare socială impuse de contextul pandemic, cei mai mulţi români declară că da (64,7% da; 11,5% mai degrabă da). Desigur, subliniază autorii sondajului, „nu putem evalua cu ce grad de stricteţe respectă românii măsurile despre care discutăm“. Doar 19,6% dintre respondenţi au ales varianta

„Le respect doar pe cele care nu mi se par absurde“, în timp ce 4,2% au ales nu sau mai degrabă nu. În schimb, dezinfectarea mâinilor, distanţarea fizică faţă de alte persoane, izolarea în casă la primele simptome sunt măsuri apreciate ca utile de peste 90% dintre respondenţi. Nici purtarea măştii nu mai este atât de refuzată ca la începutul pandemiei, dacă este folosită la interior. Astfel, 83,3% consideră util portul măştii în spaţii închise, dar abia 34,5% consideră masca utilă în spaţii deschise. În sfârşit, indiferent că vorbim de contextul pandemic sau cel normal, respondenţii au apreciat, într-o proporţie importantă (64,5%) că sănătatea reprezintă o prioritate clară în sfera lor de interes.

Publicitate și alte recomandări video