Pandemia a intrat pe un platou, dar care deocamdată nu se simte în sistemul medical. Chiar dacă numărul de cazuri noi raportate este în scădere, există o mare presiune în continuare pe spitale şi mai ales pe secţiile de ATI. De altfel, la numărul înjumătăţit ieri de noi cazuri raportate, Iaşul nu avea niciun loc liber nici la paturile cu racord la reţeaua de oxigen, nici la ATI. Criza de oxigen pare doar aparent depăşită în continuare, dată fiind adresabilitatea crescută a cazurilor severe de COVID.

“Din punctul de vedere al incidenţei, ne aflăm pe un platou. Din punctul de vedere al cazurilor grave, este o creştere lentă, dar e în continuare o creştere, o creştere de la o zi la alta, iar după cum ştiţi, posibilităţi de extindere a reţelei nu avem pentru astfel de situaţii”, a declarat dr. Vasile Cepoi, directorul DSP Iaşi.

Acesta a adăugat că, în momentul de faţă, nu există niciun fel de semnal de la spitale că ar fi vreo problemă cu oxigenul. “Am transmis o adresă către toate spitalele să ne informeze cu privire la toate situaţiile în care ar apărea vreo sincopă cu aprovizionarea cu oxigen. Am recomandat spitalelor să anunţe dacă sunt probleme cu livrarare oxigenului la timp, deci să întrebe la furnizor dacă există riscul de a întârzia peste limita termenului de livrare”, a mai spus dr. Vasile Cepoi.

De asemenea, spitalele trebuie să aibă o alternativă în cazul în care se întâmplă un accident, o situaţie de risc, neprevăzută tocmai pentru a nu lăsa pacienţii fără oxigen. În acest context, se pot folosi, potrivit circularei CNCCI ca în situaţiii de criză, pe perioadă scurtă de timp, rezerva de oxigen tehnic.

“Am verificat şi la firmele producătoare de oxigen. Acestea au confirmat faptul că oxigenul tehnic poate fi folosit pentru perioade mai scurte de timp. Problema acestui oxigen este că are o cantitate mai mică de apă şi produce uscăciunea mucoaselor. Dar între a nu livra, a nu da nimic şi între a avea o şansă cu oxigenul tehnic, sigur că este o soluţie. Nu este de dorit să avem o astfel de situaţie, dar o alternativă trebuie să existe pentru situaţii excepţionale. În perioada când eu eram medic tânăr, nici nu exista o diferenţă între oxigenul tehnic şi cel medicinal. Tuburile erau aceleaşi. De altfel, ca proces de producţie nu este diferit, singura diferenţă între oxigenul tehnic şi cel medical este conţinutul de apă, pe de o parte, iar pe de altă parte, este faptul că tuburile în cazul oxigenului medical sunt mai atent controlate să nu fie contaminate cu diferite substanţe. Având însă în vedere că aceste tuburi goale care se umplu au venit de la sită şi au avut în ele oxigen medical, acest risc nu există”, a subliniat dr. Vasile Cepoi.

La Spitalul de Boli Infecţioase, ieri, a sosit un nou transport de butelii de oxigen de la firma contractantă Linde Gaz. Referitor la criza de oxigen semnalată duminică, dr. Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase, a spus că “un management corect al riscului impune ca acest interval de livrare să fie cât mai scurt, astfel încât pacienţii să nu fie expuşi niciunui pericol”.

La Spitalul Modular de la Leţcani nu a fost însă nicio problemă privind livrarea de oxigen. “La Leţcani, nu au fost probleme cu oxigenul. Stocatorul de la Leţcani are o capacitate de 10.000 de litri. Stocatorul are montat un senzor care, în momentul când nivelul oxigenului scade sub 3.000, alertează firma producătoare, astfel încât în scurt timp se realizează reumplerea tuburilor”, a adăugat dr. Florin Roşu.

Tot ieri, la Iaşi, au venit peste 20 de cadre medicale din Republica Moldova pentru a sprijini unităţile sanitare în aceste zile. “Orice mână de ajutor este binevenită. Discutăm aici de specialişti din Republica Moldova. Sunt fraţii noştri, dacă vreţi, dar mai mult decât atât sunt cadre medicale cu experienţă în tratarea pacienţilor COVID. Deci, ei sunt ca o gură de oxigen“, a adăugat dr. Florin Roşu.