Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Orașul subteran. Există un tunel care pleacă de la Palat spre Cetăţuia?

GALERIE
ruine
  • ruine
- +
Legenda despre acest tunel nu este susţinută de istoricii ieşeni. La mănăstirea Frumoasa s-au descoperit recent pivniţe vechi de 400 de ani. Subtraversarea Bahluiului ar fi fost dificilă. O hartă a galeriilor subterane din Iaşi se lasă încă aşteptată.

Dacă, la suprafaţă, construcţiile vechi care au însemnat ceva în istoria Iaşului şi care încă mai pot fi văzute printre faţadele din plastic şi sticlă dispar una câte una, nici cele din subteran nu sunt în siguranţă. Chiar dacă nu toate au fost declarate monumente istorice - statut care conferă doar un mic grad de siguranţă în plus dincolo de războaiele şi cutremurele devastatoare cărora le-au supravieţuit - vechile imobile sunt parte din istoria Iaşului. Sub ele, de cele mai multe ori, dar din ce în ce mai rar, sunt descoperite rămăşiţele unui alt oraş. Galeriile, sau ce a mai rămas din ele, au dat naştere în timp celebrei legende a tunelului care pleacă de la Palatul Culturii şi ajunge tocmai la Cetăţuia.

Tuneluri? Da, dar nu chiar până la Cetăţuia

Totuşi, Iaşul nu e Cappadocia, iar subteranele cândva ramificate în toate direcţiile aveau diferite întrebuinţări. Nu neapărat şi pe aceea de a asigura circulaţia oamenilor dintr-o parte a oraşului în alta. Poate doar pe sub câte o uliţă - cum este, de exemplu, beciul uriaş care „pleacă“ de sub Biserica Nicoriţă şi ajunge sub casele de peste strada cu acelaşi nume. Poate mai larg este beciul dezgropat în spatele fostei Case a Modei, lângă Biserica Lozonschi, dar nepus în valoare în vreun fel până azi. În fapt, pe locul respectiv ar urma să fie construit un complex de birouri, proiect care, cel puţin momentan, stagnează.

Asemenea descoperiri făcute de curând nu au, cele mai multe, „norocul“ pivniţelor care au aparţinut cronicarului Grigore Ureche. Acestea au fost scoase pentru scurt timp la suprafaţă în 1978, când strada Anastasie Panu era lărgită peste casele rase mai înainte de buldozere. Meritul salvării pivniţelor construite pe două niveluri aparţine arheologului Nicolae Puşcaşu şi profesorului Ioan Caproşu, după cum aminteşte Ion Mitican, apărătorul străzilor şi clădirilor vechi ale Iaşului încă din vremea sistematizării începute de comunişti.

Spre deosebire de ceea ce s-a (re)amenajat în Pasajul „Sf. Vineri“, respectiv sub intersecţia din faţa fostei Hale Centrale, pivniţele descoperite cu 40 de ani în urmă stau ascunse şi azi sub planşeul de beton al străzii şi în spatele unor geamuri de termopan din galeria de sub nivelul trotuarului. Câtva timp, au fost decorul perfect pentru un pub care a funcţionat aici.

Unde (mai) sunt vestigii impresionante

Dacă acestea sunt într-adevăr impresionante, ce valoare merită dată celorlalte construcţii subtera­ne?, întreabă profesorul Vasile Cotiugă, de la Facultatea ieşeană de Istorie. El este de părere că cele mai cunoscute ruine de acest fel - cele aflate sub un alt planşeu din beton, cunoscut ieşenilor mai degrabă sub numele impropriu „Esplanada de la Cub“ - ar putea să fie deschise publicului pentru vizitare printr-o înţelegere cu restaurantul care funcţionează lângă ele. De altfel, Palatul Primăriei Iaşi, care se află la nici 200 de metri de acest întreg complex, este legat de ruine printr-un tunel - după cum am aflat de la viceprimarul Radu Botez. Din cauza nesiguranţei vechii structuri, şi acest tunel este inaccesibil publicului.

O construcţie asemănătoare se află în faţa Palatului Culturii. De fapt, sub un scuar situat între linia de tramvai şi strada Palat, chiar lângă placa memorială ce marchează locul fostului Hotel Petersburg, unde s-au reunit prima dată la Iaşi revoluţionarii paşoptişti. Un chepeng metalic este singurul semn al existenţei în subteran a unor bolţi din piatră. Muzeograful Sorin Iftimi, de la Complexul Muzeal Moldova, ne-a spus că toată esplanada din faţa Palatului este plină cu asemenea vestigii. Din vechea curte domnească, atestată documentar încă de la începuturile secolului al XV-lea, se mai vede astăzi un vechi fragment de zid. Primăria încearcă să obţină un studiu pentru transformarea esplanadei în spaţiu exclusiv pietonal, studiu care va prezenta şi posibilitatea construirii unei parcări subterane.

Unde duce galeria de la Palatul Culturii

Între aripa stângă a Palatului Culturii şi strada Palat se poate observa un „turn de strajă“, poate singurul capăt de galerie marcat printr-o construcţie la suprafaţă. De altfel, locul de dedesubt a fost amenajat cu ani în urmă şi chiar au fost expuse obiecte în special arme şi armuri folosite în epoca medievală. Inginerul Gheorghe Băean, de la Iaşicon, vicepreşedinte al Uniu­nii Naţionale a Restauratorilor, ne-a povestit că tunelul care pleacă de sub turn traversează strada Palat, dar că nu e clar unde duce. Interesant este că, după demo­lările făcute pe strada Sf. Andrei, un capăt de galerie a devenit vizibil la baza unui zid de sprijin, în spatele Şcolii „Gh. Asachi“. Gale­ria are bolta din piatră, dar este blocată după câţiva metri de un perete din cărămidă. Ar putea să fie doar un beci, după cum ar putea să fie un canal de evacuare a apelor reziduale.

Cătălin Hriban, de la Institutul ieşean de Arheologie, unul dintre specialiştii în domeniu care realizează descărcarea arheologică în spaţiul viitorului complex de birouri, a amintit că, până la începutul secolului trecut, Bahluiul curgea mai aproape de acest loc decât astăzi. Documentele arată că râul şerpuia între Podul de Piatră şi Podu Roş, trecând chiar prin spatele Bisericii Lipoveneşti (construită în 1871 pe malul drept!), apoi prin ceea ce vedem astăzi ca fiind parcul mare de alături. Pe de altă parte, apa furnizată prin aducţiunea dinspre Dealul Copoului spre curtea domnească trebuia deversată undeva după folosire, iar albia Bahluiului era cel mai potrivit loc. De acest „lux“ beneficiau însă doar casele boiereşti.

Depozite ferite de foc

Subteranele Iaşului au fost mai degrabă locuri de depozitare, nu de refugiu şi nici de trecere, ne-a explicat Cătălin Hriban. Până în secolul al XIX-lea, lemnul era principalul material de construcţie. Când izbucnea câte un incendiu, pagubele erau uriaşe, iar singurul loc unde bunurile erau protejate a fost pivniţa. Comercianţii au fost cei care au folosit şi dezvoltat aceste beciuri, unele ajunse la dimensiuni demne de luat în seamă. Totuşi, nefiind construcţii marcante pentru istoria Iaşului, nu există motive de prezervare a celor mai multe dintre ele. Cu unele excepţii, cum sunt, de exemplu, pivniţele vechi de peste 400 de ani dezgropate zilele trecute pe şantierul de restaurare a Mănăstirii Frumoasa.

Cine se încumetă la o hartă a Iaşului subteran

În prezent, nu există nicio hartă care să cuprindă toate aceste construcţii, ci doar schiţe separate întocmite pe măsură ce au fost descoperite. Primele menţiuni de acest fel au fost consemnate de istoricul Oreste Tafrali (1876-1937). Dar ideea nu a fost dusă până la capăt, deşi o istorie a Iaşului nevăzut ar fi benefică şi vizitatorilor, şi locuitorilor oraşului, câtă vreme „personajele principale“ - respectiv catacombele, galeriile şi vechile pivniţe - aşteaptă conservate în subteran să fie readuse la lumină. Evident, nu ca să se tripleze numărul spaţiilor muzeale din oraş, pentru că mentenanţa ar costa enorm, dar, în parte, ca utilitate pe lângă o activitate lucrativă din apropiere. O strategie în acest sens ne lipseşte însă cu desăvârşire.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri